VIDEO: Alimente care „hrănesc” organele

CREIER: peşte gras (somon, ton), nuci, uleiuri vegetale, lactate, fructe şi legume colorate, cereale integrale

Antioxidanţii care dau culoare fructelor şi legumelor menţin sănătatea celulelor cerebrale, de aceea consumă cât mai des roşii, morcovi şi fructe de pădure. Lactatele sunt sursă de proteine, necesare pentru funcţionarea creierului, dar şi de B2 şi B12, vitamine cu rol important în dezvoltarea intelectuală.

Implicate în buna stare a creierului sunt şi uleiul de măsline şi cel de sâmburi de struguri (conţin vitamina E, care neutralizează radicalii liberi). La rândul lor, cerealele integrale menţin sănătatea sistemului nervos central. INIMĂ: portocale, kiwi, fragi, varză, spanac, struguri, roşii, somon, cereale integrale, uleiuri vegetale (de măsline) O alimentaţie bogată în legume şi fructe poate reduce cu un sfert riscul de apariţie a infarctului şi a accidentului vascular cerebral. Cele mai indicate sunt cele care conţin vitamina C (portocalele, kiwi, fragii, varza), pentru că aceasta ajută la întărirea vaselor de sânge.

Vitamina E, prezentă în uleiurile vegetale, poate preveni formarea cheagurilor (acelaşi efect avându-l şi usturoiul), iar acizii graşi din peştele gras (somon) au efect protector contra infarctului. La rândul lor, cerealele integrale pot ţine departe hipertensiunea.

Legumele din clasa cruciferelor (varza, broccoli) sunt ideale pentru sănătatea plămânilor, oferind protecţie faţă de cancerul la nivelul acestui organ. Efectul benefic este pus pe seama unui compus (sulforafan), care stimulează genele anti-cancer şi inhibă procesul malign.

Pentru a profita la maximum de avantajele acestor legume, este indicat să le consumăm crude (varza) sau preparate termic cât mai puţin, ideal la aburi.

Gălbenuşul conţine doi antioxidanţi importanţi (luteină şi zeaxantină), care previn degenerescenţa maculară, provocată de deteriorarea unei părţi a retinei, afecţiune care reprezintă o cauză importantă a orbirii la persoanele vârstnice. Aceşti antioxidanţi se mai găsesc şi în struguri, piersici, spanac, broccoli, mazăre, kiwi şi portocale.

De asemenea, pentru a preveni apariţia degenerescenţei maculare, este recomandat un consum cât mai bogat de alimente bogate în vitaminele A (morcovi, roşii, legume verzi, ficat, lactate, unt), E (soia, ulei vegetal, nuci, cereale integrale, legume verzi), C (citrice, kiwi, pătrunjel) şi zinc (peşte, carne).

Vitamina C mai este indicată şi pentru prevenirea cataractei, iar acizii graşi Omega-3 din peşte (macrou, somon) şi vitaminele din complexul B (carne, lactate) aduc beneficii acuităţii vizuale.

Usturoiul conţine numeroşi compuşi sulfuroşi ce activează enzimele prezente în ficat, care ajută la eliminarea toxinelor. La rândul lui, grepfrutul este bogat în alte substanţe benefice pentru acest organ, printre acestea numărându-se vitamina C şi alţi antioxidanţi, precum şi enzime cu rol în detoxificare.

Benefice pentru funcţia hepatică sunt şi sfecla roşie şi morcovii, iar legumele cu frunze verzi ajută ficatul să nutralizeze metale grele, chimicalele şi pesticidele.

Considerate „doctorul rinichilor”, merişoarele sunt bogate în vitamina C şi mangan. Aceste fructe sunt de ajutor pentru prevenirea infecţiilor care apar la nivelul acestui organ. Merişoarele reduc nivelul de oxalaţi şi fosfaţi, oferind astfel protecţie faţă de pietrele la rinichi.

Ceapa şi usturoiul conţin quercitină, un antioxidant care îmbunătăţeşte funcţia rinichilor. Bună pentru rinichi este şi ţelina, care are acţiune diuretică şi care ajută la eliminarea „deşeurilor” din corp.

Carnea conţine zinc, un element indispensabil pentru sinteza proteinelor şi pentru diviziunea celulară şi a cărui lipsă duce la întârzierea cicatrizării şi favorizează probleme de piele precum dermatita sau acneea.

Gălbenuşul este sursă de vitamina A, necesară pentru reglarea nivelului keratinei, proteina care previne uscarea şi roşeaţa pielii. Acizii graşi esenţiali din peştele gras sunt importante pentru membranele celulare ale pielii, prevenind uscarea şi sensibilizarea acesteia.