VIDEO: Ai hipertensiune? Iată ce schimbări trebuie să faci în dietă!

Obiectiv: mai puţină sare în meniu! Dacă ai hipertensiune, una dintre primele recomanări ale medicului este să reduci consumul de sare. Aşadar, nu consuma mai mult de 5-6 g de sare pe zi, fiind demonstrat că sodiul din componenţa acestuia creşte tensiunea.

Aproape 75 % din sarea pe care o consumăm zilnic provine din alimentele procesate. Este bine să ştii că sarea se „ascunde” şi sub forma câtorva E-uri, precum glutamatul de sodiu şi nitriţii de sodiu. Măslinele, peştele afumat, ketchup-ul, conservele şi sosurile gata preparate sunt, la rândul lor, bogate în sare, de aceea este bine să le consumi cu moderaţie.

La prepararea mâncărurilor, foloseşte condimentele şi ierburile aromatice. Chimenul, ienibaharul, cimbrul, leuşteanul, mărarul, pătrunjelul, tarhonul şi foile de dafin dau o aromă şi un gust aparte preparatelor culinare şi, în plus, nu vei mai simţi nevoia să adaugi prea multă sare. Pentru ca mirodeniile să-şi păstreze proprietăţile, adaugă-le la sfârşit, când mâncarea este gata. De asemenea, la prepararea salatelor, înlocuieşte sarea cu puţin oţet sau cu suc de lămâie.

Există tipuri de sare care conţin mai puţin sodiu şi sunt îmbogăţite cu potasiu, bune pentru hipertensivi. Întreabă medicul dacă o astfel de sare este o soluţie pentru tine.

. În multe cazuri, persoanele cu hipertensiune au o alimentaţie săracă în produse care conţin potasiu. De altfel, lipsa acestui mineral poate duce la creşterea tensiunii arteriale. Dacă la persoanele cu TA normală, necesarul de potasiu este de 3 g pe zi, la hipertensivi, această cantitate trebuie crescută până la 5 g zilnic. Surse de potasiu sunt pepenele galben, cartofii, roşiile, ciupercile şi sfecla roşie.

este un mineral cu beneficii dovedite în ceea ce priveşte ţinerea sub control a tensiunii arteriale. Studiile au arătat că administrarea suplimentelor de magneziu (410 mg pe zi) ajută la reducerea cu până la 4 mmHg tensiunea sistolică şi cu 3 mmHg pe cea diastolică. Îţi poţi lua porţia de magneziu din legume verzi, cereale integrale, nuci, lactate şi peşte.

este un alt aliat împotriva hipertensiunii. Lactatele sunt o importantă sursă de calciu, în cazul hipertensivilor fiind indicate cele degresate şi nesărate. Varza, pătrunjelul şi broccoli conţin, de asemenea, calciu.

sunt de ajutor când vine vorba de ţinerea sub control a tensiunii arteriale, prevenind, de asemenea, îngroşarea sângelui şi înfundarea arterelelor. Aceşti acizi se găsesc în peşte, în special, somon, hering şi ton.

Asociaţia Cardiologilor Americani a elaborat un plan nutriţional echilibrat, numit dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension – metode dietetice pentru reducerea tensiunii arteriale), care a demonstrat efecte reale în ceea ce priveşte scăderea TA. Principiul de bază este includerea în dieta zilnică a produselor ce conţin substanţe ce ajută la reducerea tensiunii: minerale (potasiu, calciu şi magneziu), proteine şi fibre.

În acest meniu există un echilibru între grăsimile animale (carne, peşte, ouă) şi grăsimile vegetale (migdale, arahide), privilegiind consumul de fructe, legume şi lactate degresate. Pe lângă avantajele asupra sănătăţii, DASH te ajută şi să slăbeşti.

Efectul cafelei asupra organismului, în special asupra tensiunii arteriale, face obiectul multor studii. Cercetătorii au observat o creştere cu 2,4 mmHg a tensiunii arteriale sistolice şi cu 1,2 mmHg a tensiunii arteriale diastolice la persoanele care consumă, în medie, 5 ceşti cu cafea pe zi.

„Cafeaua are ca efect secundar o stimulare pasageră a centrilor care controlează circulaţia la nivelul sistemului nervos central. Trecător, acest lucru poate determina o uşoară creştere de tensiune. Dacă cineva are HTA, dar şi-o controlează medicamentos poate să bea cu moderaţie cafea. Fiecare în parte însă trebuie să-şi monitorizeze consumul. Niciodată nu trebuie să se bea atât de multă cafea încât să apară tahicardie sau o creştere semnificativă şi durabilă a TA. Oricum, cauzele HTA nu au legătură cu cafeaua”, afirmă medicul Corina Zugravu, medic primar Igienă şi Alimentaţie.

• CARNE: de pui, de curcan, de vită, de preferat consumată la aburi, la cuptor sau pe grătar.

• PEŞTE: este recomandat peştele proaspăt, fără sare.

• LACTATE: lapte degresat, iaurt natural, urdă dulce, caş, telemea nesărată.

• LEGUME: toate legumele, proaspete sau congelate (fără adaos de sare).

• FRUCTE: toate fructele, de preferat în stare proaspătă, pentru aportul de vitamine şi minerale. Se mai pot consuma şi în compot sau sub formă de piure.

• OUĂ: 2 pe săptămână sau mai multe, însă fără gălbenuş.

• CIORBE, SUPE: toate supele şi ciorbele cu legume, cu sau fără carne, sunt indicate, atâta vreme cât sunt pregătite acasă, fără grăsimi adăugate şi fără sare.

• PÂINE: nesărată.

• FĂINOASE: se pot consuma, în cantităţi mici paste (de preferat integrale), orez, griş.

• GRĂSIMI ŞI ULEIURI: sunt recomandate uleiurile de măsline, de floarea-soarelui, de porumb şi de soia. Se poate consuma cu moderaţie şi unt nesărat.

• CONDIMENTE: mărar, pătrunjel, oregano, dafin, leşutean, cimbru, curry.

• DULCIURI: cele preparate în casă, fără praf de copt sau bicarbonat.

ALIMENTE NERECOMANDATE

• Carnea grasă de porc, organele de animale (ficat, rinichi), carnea la conservă şi cea afumată, mezeluri, cârnaţi, slănină, untură.

• Produsele de tip fast-food.

• Conservele de peşte, peştele afumat, peştele pane congelat.

• Brânzeturile sărate grase şi fermentate, brânza topită, burduful.

• Murăturile, măslinele.

• Evită condimentele care conţin glutamat de sodiu, precum şi sosurile gata preparate, întrucât majoritatea au adaosuri de sare.

• Produsele de patiserie, popcornul, dulciurile concentrate.

Dr. Adrian Copcea

medic specialist nutriţionist-diabetolog, clinica Asteco, Cluj-Napoca

Există mai multe repere alimentare pentru persoanele cu hipertensiune. Primul este cel legat de consumul de sare, în raport cu care se recomandă, pentru majoritatea persoanelor, o restricţie moderată, sub 6 g de sare pe zi (cantitate care aduce 2,4 grame de sodiu).

Al doilea principiu se referă la rolul protector al alimentaţiei faţă de sistemul cardiovascular la persoana cu hipertensiune. În acest sens, alimentaţia trebuie să fie adaptată greutăţii, unul din remediile principale ale hipertensiunii fiind scăderea în greutate.

De asemenea, întrucât hipertensiunea predispune la bolile aterosclerotice majore (accidentul vascular, infarctul miocardic, arteriopatia obliterantă), protecţia arterelor este crucial.

Trebuie favorizată alimentaţia în care să existe o componentă semnificativă legată de fructe şi legume şi în care să fie evitate, pe cât posibil, alimentele cu caracter nociv asupra sistemuliu cardiovascular, în principal mezelurile, patiseriile, grăsimile şi dulciurile industriale.