Sfaturi pentru ca mesele festive să nu-ţi cadă greu

1 2 jpg jpeg

Ai ţinut post? Iată ce trebuie să ştii! Prin post, încercăm să ne curăţăm corpul de toxine, prin evitarea consumului de proteine animale şi consumând porţii mai mici şi mai dese de mâncare. Însă reţinerea de la a consuma anumite alimente încetineşte metabolismul, explică nutriţionistul Maria Varga.

După terminarea postului, avem tendinţa să ne înfruptăm din alimentele „de dulce”, obligând corpul să se adapteze brusc. Pentru cei sensibili, această trecere se lasă cu consecinţe nefaste. Cel mai rău lucru pe care-l putem face după post este să mâncăm prăjeli şi alimente procesate. În multe cazuri, acestea pot duce la constipaţie, tulburări gastro-intestinale, probleme cardiace, iar în cazuri grave chiar la infarct.

Dacă pierdem controlul măsurii şi continuăm să mâncăm nesănătos mult timp după sărbători riscăm să intrăm în cercul vicios al alimentaţiei dezechilibrate, care predispune la boli.

Trecerea de la alimentaţia de post la cea normală este bine să se facă treptat, de-a lungul unei săptămâni, pentru a da voie corpului să se obişnuiască.

Dacă vrei să te bucuri de sărbători şi să savurezi tot felul de bunătăţi delicioase şi consistente, ideal este să faci pauze între felurile principale. Spre exemplu, dacă mâncăm salată de boeuf şi apoi câteva sarmale, urmate de friptură şi cozonac vom sfârşi în pat, plini şi epuizaţi de energie.

Ca să evităm îngreunarea digestiei, este bine să facem pauze de câte un sfert de oră între alimentele mai consistente, care conţin carne şi grăsimi.

Contează foarte mult mediul în care mâncăm. Agitaţia din timpul mesei şi muzica dată la volum maxim pot tulbura digestia. Când mâncăm şi vorbim în acelaşi timp, înghiţim goluri de aer, care pot provoca balonări. Obligatoriu, fumatul nu ar trebui să facă parte din meniul festiv. Odată ce inhalăm fumul de ţigară, pierdem din oxigen şi îngreunăm digestia.

De obicei, mesele festive se încheie cu excese alimentare, produse pe o perioadă de câteva ore, fiind asociate cu consumul de alcool şi cu fumatul activ şi pasiv, scrie profesor doctor Nicolae Hâncu în cartea sa „Abecedar de nutriţie“.

Fumatul agravează simptomele mahmurelii.

Mesele de Crăciun şi de Revelion sunt tentante şi bogate în preparate culinare apetisante. Dacă ne înfruptăm din toate, riscăm să ne încărcăm ficatul şi să ne îmbolnăvim.

Tentaţiile sunt mari şi este bine să consultăm meniul înainte de a începe să mâncăm. Dacă nu există un meniu, întrebăm gazda ce urmează să consumăm la masă. În cazul în care toate preparatele ne fac cu ochiul, cel mai bine este să gustăm din fiecare, cu condiţia să înjumătăţim porţiile.

O altă metodă ar fi să eliminăm o parte din alimente, în special pe cele care conţin grăsime multă, maioneză şi sosuri. În ceea ce priveşte deserturile ar fi bine să fie consumate între mese.

„Ascultaţi-vă corpul atunci când vă „spune“ că sunteţi plini şi nu mai îndesaţi încă o sarma sau o felie de cozonac doar pentru plăcerile gustative”. Dr. Maria Varga

2 jpg jpeg

Dr. Maria Varga

nutriţionist dietetician

Bucureşti, tel. 0757.547.092

e-mail: maria.varga@nutritionist-dietetician.ro

Salatele de crudităţi ajută digestia

Includeţi cel puţin o salată crudă sau un fel de mâncare din legume negătite la fiecare masă, pentru a ajuta digestia şi a o uşura. Pe cât posibil, consumaţi doar două feluri de mâncare la o masă, renunţând fie la aperitivele bogate, fie la felul doi de mâncare.

Obligatoriu, desertul trebuie să fie între mese. Beţi dimineaţa, pe stomacul gol, un pahar cu apă călduţă şi suc de lămâie, urmat de fructe şi de o pauză de minimum 30 minute înainte de micul dejun.

Schimbaţi metodele de gătit cu variante mai sănătoase: în loc de prăjit coaceţi la cuptor sau, cea mai bună variantă, fierbeţi în aburi pentru a reţine nutrienţii importanţi, vitaminele şi mineralele. Moderaţia e cea mai bună alegere fie că ne gândim la numărul felurilor de mâncare, la mărimea porţiilor sau la orarul meselor.