Întrebări şi răspunsuri despre deshidratare
Deshidratarea apare din cauza aportului insuficient de lichide sau când pierderea acestora este prea mare. Survine mai ales când ne expunem la temperaturi ridicate, precum şi la cei care au diaree sau gastroenterită. Oricine a avut, de-a lungul vieţii, cel puţin un episod de deshidratare moderată, care este corijată prin consum adecvat de apă.
Cei mai expuşi sunt copiii (mai ales în timpul unui episod de boli însoţite de febră sau în insolaţie), sportivii şi vârstnicii. La aceştia din urmă, senzaţia de sete este mai puţin intensă. În plus, tratamentele precum diureticele pot cauza deshidratare. Şi alcoolicii au o probabilitate mai mare de a se deshidrata.
Cum se manifestă?
Eşti deja deshidratat dacă ţi-e sete, această senzaţie fiind declanşată după ce anumiţi receptori de la nivelul hipotalamusului au fost „avertizaţi” că există o concentraţie prea mică de apă în sânge. Aşadar, setea este un simptom care nu trebuie neglijat. Slăbiciunea, oboseala, durerea de cap, buzele uscate, urina închisă la culoare, crampele musculare şi greaţa sunt alte semne ale deshidratării.
Toate celulele corpului au de suferit din cauza aportului insuficient de apă, fiind încetinite procesele biochimice şi energetice. Digestia este îngreunată, iar toxinele nu mai pot fi eliminate din corp.
Deshidratarea severă duce la dereglări de ritm cardiac şi de tensiune, precum şi la halucinaţii, confuzie, convulsii şi pierderea cunoştinţei.
Atenţie!
La persoanele în vârstă, deshidratarea poate complica bolile cardiace, neurologice sau renale de care acestea suferă.
Ştii să previi deshidratarea?
Deshidratarea poate fi prevenită, desigur, prin hidratare corespunzătoare. Începe ziua bând un pahar mare cu apă, întrucât, pe timpul nopţii, organimsul a fost privat de acest lichid esenţial. Pe caniculă, este indicat să se suplimenteze aportul, fiind nevoie să bei un pahar cu apă la fiecare jumătate de oră.
La cei la care deshidratarea survine pe fondul diareii sau al stărilor de vomă, poate fi nevoie de administrarea de soluţii de rehidratare disponibile la farmacii.
Citeşte şi: Când să nu bei apă
Sfat
Nu bea apă în timpul mesei, pentru că se diluează sucurile gastrice şi se îngreunează digestia. Bea apă cu jumătate de oră înainte de a mânca şi cu o oră după.
Ce apă este mai bună?
În alegerea apei de băut trebuie să se ţină seama de factori precum vârsta, bolile asociate, precum şi conţinutul de reziduu fix (nivelul de săruri minerale conţinute). De pildă, pentru copiii mici, se va alege apa care respectă următoarele criterii: este slab mineralizată (reziduul fix total nu trebuie să depăşească 500 mg/l), are un aport de sodiu mai mic de 20 mg/l, de nitraţi mai mic de 50 mg/l şi de fluoruri mai mic de 1,5 mg/l.
În cazul adulţilor, vara se poate opta pentru apele mediu mineralizate (cu reziduu sec între 500 mg/l – 1.500 mg/l. În ceea ce priveşte apa de la robinet, este posibil ca aportul de minerale din aceasta să nu fie acoperit vara. Dacă optezi pentru apa de la robinet, este bine să o filtrezi, pentru că este posibil să conţină impurităţi de la instalaţia de distribuţie.
Persoanele care suferă de hipertensiune trebuie să evite apa bogată în săruri minerale precum sodiul. De asemenea, şi cei cu probleme renale este bine să evite apa cu un conţinut mare de minerale, pentru că implică un efort mai mare din partea rinichilor.
Te-ar mai putea interesa: Motive pentru care ar trebui să bei apă caldă
Ce alimente mai ajută la hidratare?
În afară de apă, ne mai putem hidrata şi cu ajutorul alimentaţiei. Astfel, există numeroase fructe şi legume care conţin o cantitate importantă de apă: castraveţii, pepenele, roşiile, ardeiul gras, avocado, perele, morcovii şi ananasul. De asemenea, o doză de iaurt poate hidrata la fel de bine ca un pahar cu apă.
Ştiai că...
...unele boli precum diabetul pot favoriza deshidratarea?
