E bine sau nu să mâncăm margarină?
Margarina a fost inventată în 1869 de către chimistul francez H. Mège Mouriès, care a amestecat grăsimi animale, în special cea de vită, cu uleiuri vegetale. Iniţial a fost fabricată doar în Olanda şi Statele Unite, însă datorită preţului mic, ea a început să fie consumată la scară mondială. De atunci, compoziţia margarinei s-a mai modificat, grăsimea animală fiind înlocuită cu grăsimi vegetale.
Cum se obţine
La început, margarina se obţinea prin hidrogenarea uleiurilor vegetale lichide. Prin acest proces grăsimile căpătau o consistenţă semisolidă, însă totodată acizii graşi nesaturaţi, benefici pentru sănătate, îşi schimbau compoziţia şi deveneau saturaţi, intrând astfel în categoria grăsimilor contraindicate.
Cu trecerea timpului tehnica de fabricare s-a modificat, procesul de hidrogenare fiind înlocuit cu unul de amestecare a grăsimilor vegetale ( interesterificare). Astăzi, ea are în compoziţie uleiuri vegetale naturale, rafinate, precum: uleiul de floarea-soarelui, de rapiţă, de măsline sau de in, dar şi apă.
Pentru ca margarina să devină tartinabilă ea este îmbogăţită ulei de cocos sau de palmier, care are o consistenţă solidă la temperatura camerei. Astfel, numărul de grăsimi trans este considerabil mai mic, locul lor fiind luat de acizii graşi nesaturaţi.
Mai poţi citi:
- O consumi zilnic, dar ştii ce conţine margarina?
- Unt sau margarină, ce să alegem?
Ce grăsimi conţine
În cadrul procesului modern de fabricare, margarina este îmbogăţită cu acizi graşi Omega-3 şi Omega-6. Pentru a funcţiona corespunzător organismul are nevoie de aceşti acizi graşi nesaturaţi, ce previn bolile cardiovasculare. Astfel, uleiul de floarea-soarelui conţine o cantitate mai mare de Omega 6, ȋn timp ce uleiurile de rapiţă şi in conţin o cantitate importantă de Omega 3.
Însă, nu toate margarinele din comerţ sunt fabricate prin procedeul de amestecare a uleiurilor. Din acest motiv, este bine ca înainte să o achiziţionezi să citeşti cu atenţie amabalajul. Ȋn România este obligatorie etichetarea corespunzătoare a produselor alimentare, ȋn sensul că trebuie menţionat ȋn lista de ingrediente dacă grăsimea folosită este sau nu hidrogenată.
Poţi face şi tu - Margarină de casă
Poţi pregăti margarină foarte simplu, ȋn 5 minute, acasă, din ingrediente la ȋndemâna oricui. Ai nevoie de: 20 g grăsime vegetală (grăsime de palmier sau de cocos), 2 linguri de ulei vegetal (poate fi şi ulei de in, rapiţă sau de măsline), 2 linguriţe de gălbenuş, 2 linguriţe de lapte, sare, suc de lămâie şi verdeaţă.
Topeşti grăsimea de palmier sub baie de aburi. Când acesta este gata adaugi 2 linguri de ulei vegetal şi mixezi, după ce introduci în prealabil vasul într-un bol cu apă cu gheaţă. Amesteci compoziţia până începe să capete o consistenţă cremoasă, după care adaugi gălbenuşul.
Adaugi laptele şi un pic de suc de lămâie şi amesteci până când obţii consistenţa dorită (asemeni margarinei). După ce margarina este gata, adaugi puţină sare şi eventual puţină verdeaţă, ceapă verde sau orice condiment preferi.
Există două mari tipuri de grăsimi: cele „bune“ (nesaturate, ȋn general de origine vegetală) şi cele „rele“ (saturate şi trans). Este important de reţinut că grăsimile „rele“ nu ar trebui să depăşească o treime din cantitatea totală de grăsimi consumate ȋntr-o zi. Aici se aplică principiul „cu cât mai puţin, cu atât mai bine“.
Asta pentru că, dacă sunt consumate ȋn exces, grăsimile „rele“ au efecte negative asupra organismului şi, ȋn mod special, asupra sănătăţii cardiovasculare. Ȋn schimb, avem nevoie de grăsimile bune ȋn alimentaţie şi mai ales de aşa-numitele grăsimi esenţiale Omega-3 şi Omega-6.
Acestea au, printre altele, un rol important în menţinerea colesterolului ȋn limite normale şi ȋn păstrarea sănătăţii inimii. Alimentele preparate din uleiuri vegetale, precum margarinele de nouă generaţie, conţin şi grăsimi esenţiale.