Dieta contra depresiei

Cercetătorii de la Universitatea Deakin din Melbourne au descoperit că ajută persoanele care suferă de tulburări mentale. Oamenii de ştiinţă au studiat efectele acestui tip de alimentaţie asupra unui grup format din pacienţi diagnosticaţi cu tulburări depresive majore.

Ei au mâncat timp de 12 săptămâni cu precădere proteine, fructe, legume proaspete, verdeţurile, ulei de măsline şi nuci, iar oamenii de ştiinţă au observat că o treime dintre participanţi au declarat că au observat o îmbunătăţire semnificativă a stării de spirit şi a simptomelor resimţite. Potrivit directoarei Centrului pentru Alimentaţie şi Dispoziţie din cadrul universităţii amintite, dieta mediteraneană a fost asociată anterior cu rezultate pozitive asupra sănătăţii cardiovasculare, cu reducerea riscului de diabet şi creşterea longevităţii. „Cunoşteam deja că dieta are un impact foarte puternic asupra aspectelor biologice ale organismului nostru care influenţează riscurile de depresie“, a declarat marţi Felice Jacka. citată de Agerpres. Sistemul imunitar, plasticitatea creierului şi microbiomul intestinal par să aibă un rol central nu numai pentru sănătatea noastră fizică, ci şi pentru cea mentală. Iar alimentaţia, desigur, este factorul principal care influenţează microbiomul intestinal, a mai explicat ea.

Bazele acestei diete au fost puse în anul 1970, de către medicul Ancel Keys, de la Şcoala de Sănătate Publică a Universităţii din Minnesota, SUA, după ce a studiat rolul pe care alimentaţia îl are asupra bolilor cardiovasculare, în şapte state: Finlanda, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Iugoslavia. El a descoperit că persoanele care locuiau în ţările mediteraneene şi în Japonia aveau cea mai mai mică rată de mortalitate din cauza bolilor inimii.

Dieta mediteraneană nu este strictă

Acest regim alimentar nu are reguli stricte şi nici nu este un pericol pentru sănătate. Îţi menţine silueta, fiindcă alimentele mediteraneene au un conţinut redus de grăsimi. Un studiu realizat la Universitatea Harokopio, din Atena, a demonstrat că persoanele care au trecut la dieta mediteraneeană au pierdut câte 0,43 centimetri din talie, la o lună după începerea regimului.

- maximizarea aportului de legume (mazăre şi fasole), fructe, cereale integrale şi a consumului de apă.

- renunţarea la carnea roşie. Aportul de proteine se poate obţine din carne de pui fără piele, peşte, fasole, nuci şi alte legume.

- înlocuirea untului cu uleiuri sănătoase cât mai des posibil.

- consumul minim de alimente procesate şi de produse lactate.

Piramida Dietei Mediteraneene, pusă la punct în anul 1993 şi actualizată în anul 2008, de către reprezentanţii Şcolii de Sănătate Publică Harvard şi cei ai Biroul European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este ghidul de care să ţii cont, pentru o viaţă lungă şi sănătoasă.

Cerealele integrale, legumele şi fructele aconstituie alimentaţia de bază, fiind resurse bogate de vitamine, minerale, antioxidanţi şi fibre.

Măslinele le poţi consuma ca atare, dar le poţi folosi şi la gătit.

Specialiştii spun că ar trebui să incluzi carne roşie în meniu de câteva ori pe lună, iar cantitatea consumată să nu depăşească o jumătate de kilogram. Ai grijă, de asemenea, să nu faci exces de sare.