Cum ├«ncetinim ├«mb─âtr├ónirea pulmonar─â. C├ót conteaz─â alimenta╚Ťia. Ce ne sf─âtuie╚Öte Mihaela Bilic

fruct20 jpg

Fumatul ╚Öi alimenta╚Ťia neadecvat─â nu ne ├«mb─âtr├ónesc doar fizic, ci ac╚Ťioneaz─â ╚Öi asupra pl─âm├ónilor. Iar─â de aici problemele se pot complica, pentru c─â, dac─â ai o boal─â de pl─âm├óni, exist─â riscul s─â te confrun╚Ťi ╚Öi cu o stare general─â proast─â sau cu probleme de s─ân─âtate mintal─â.

Ce rol joac─â, ├«ns─â, alimenta╚Ťia ├«n acest proces?

ÔÇťNu doar pielea ├«mb─âtr├óne╚Öte, ci ╚Öi pl─âm├ónii ├«mb─âtr├ónesc Vinovatul este oxigenul f─âr─â de care nu putem tr─âi ╚Öi care ne rugine╚Öte ├«n mod inevitabil. Organele cele mai expuse contactului cu aerul sunt pielea ╚Öi aparatul respirator. Oxigenul este esen╚Ťial ├«n procesele metabolice, doar c─â ├«n urma reac╚Ťiilor oxidative apar radicalii liberi cu efect nociv pentru organism. Epiteliul cutanat ╚Öi alveolele pulmonare sunt primele structuri afectate de oxidare. Iar dac─â la asta adaug─âm poluarea atmosferic─â, infec╚Ťiile, bolile cronice sau fumatul, dezechilibrul este ╚Öi mai gravÔÇŁ, precizeaz─â nutri╚Ťionistul Mihaela Bilic.

├Ämb─âtr├ónirea pulmonar─â ├«ncepe la v├órsta de 30 ani. ÔÇťStudiile au ar─âtat c─â insuficien╚Ťa respiratorie acut─â poate ap─ârea rapid, ├«n 24 ore, dac─â suntem expu╚Öi la o atmosfer─â compus─â exclusiv din oxigen. Aceast─â toxicitate se explic─â prin produc╚Ťia de radicalii liberi ├«n concentra╚Ťii mari, care dep─â╚Öesc capacitatea antioxidant─â a organismului. Aerul pe care-l respiram ├«n mod obi╚Önuit produce leziuni minime, dar ele se pot acumula ├«n timp, odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â.

╚Üesutul pulmonar devine mai pu╚Ťin elastic prin ├«mb─âtr├ónire ╚Öi cre╚Öte permeabilitatea, agen╚Ťii nocivi ╚Öi toxinele p─âtrund mai u╚Öor ├«n organism. VEMS (volumul expirator maxim pe secund─â) scade ├«n medie cu 30 ml ├«n fiecare an. Consumul maxim de oxigen trece de la 45 ml/min/kg la v├órsta de 20 ani la 18ml/min/kg la v├órsta de 80 ani, adic─â o sc─âdere de 60%.

├Än realitate pl─âm├ónii sunt mai ├«mb─âtr├óni╚Ťi dec├ót v├órsta noastr─â biologic─â, poluarea atmosferic─â ╚Öi fumatul fiind principalii factori nocivi. La fum─âtori concentra╚Ťia de radicali liberi cu efect oxidativ este de 4 ori mai crescut─â fa╚Ť─â de persoanele care nu fumeaz─âÔÇŁ.

Fructele ╚Öi legumele pe care le consum─âm pot face ├«ns─â diferen╚Ťa.

Cum s─â ├«ncetinim ├«mb─âtr├ónirea pulmonar─â? ÔÇťPe l├óng─â renun╚Ťarea la fumat, avem dou─â solu╚Ťii: activitatea fizic─â ╚Öi consumul de antioxidan╚Ťi care neutralizeaz─â radicalii liberi. Mi╚Öcarea regulat─â practicat─â la orice v├órst─â are un efect miraculos ├«n men╚Ťinerea ╚Öi ameliorarea func╚Ťiilor respiratorii. La capitolul alimenta╚Ťie trebuie s─â cre╚Ötem aportul de antioxidan╚Ťi din fructe ╚Öi legume. Vitamina A, C ╚Öi E, al─âturi de pigmen╚Ťii vegetali se opun ├«mb─âtr├ónirii. Cele 5 por╚Ťii de fructe ╚Öi legume recomandate a fi consumate zilnic chiar func╚Ťioneaz─â.

Exist─â studii care arat─â c─â un aport crescut de polifenoli ╚Öi carotenoide, dou─â clase de fitonutrien╚Ťi cu propriet─â╚Ťi antioxidante, ├«ncetinesc ├«mb─âtr├ónirea pulmonar─â. G─âsim betacaroten ├«n toate legumele de culoare verde ├«nchis, ro╚Öu ╚Öi portocaliu, de la morcovi ╚Öi ardei gras p├ón─â la spanac ╚Öi p─âtrunjel. ╚śi licopenul din ro╚Öii este tot un pigment din familia carotenoide cu efect de protec╚Ťie la nivelul pielii ╚Öi al alveolelor pulmonare.

C├ót despre vitamina C, cu c├ót mai mult─â cu at├ót mai bine, este cea mai puternic─â substan╚Ť─â antioxidant─â din natur─â! Suntem la ├«nceput de var─â, profita╚Ťi de mi╚Öcare ╚Öi consuma╚Ťi din bel╚Öug legume, verde╚Ťuri ╚Öi crudit─â╚Ťi, sunt benefice pentru siluet─â ╚Öi ├«ncetinesc ├«mb─âtr├ónireaÔÇŁ, mai spune medicul Mihaela Bilic.