Cele mai întâlnite mituri alimentare

1 2 jpg jpeg

Sarea de mare este mai sănătoasă decât cea normală?

Din punct de vedere al con┼úinutului de sodiu, acesta este identic ├«n ambele tipuri, ├«ns─â sarea de mare are magneziu ┼či calciu, dou─â minerale esen┼úiale organismului.

Popularitatea din ce ├«n ce mai mare a s─ârii de mare este dat─â de procedeul de ob┼úinere, prin evaporarea natural─â, f─âr─â utilizarea de aditivi. Sarea normal─â este recomandat─â ├«n special persoanelor ├«n care prezen┼úa iodului este deficitar─â ┼či este nevoie de sporirea lui prin alimenta┼úie.

A┼čadar, pentru situa┼úia ├«n care se prefer─â o sare mai pu┼úin prelucrat─â industrial ┼či f─âr─â adaos de iod, sarea de mare reprezint─â o op┼úiune mai bun─â.

Ou─âle cresc colesterolul?

Este poate unul dintre cele mai des ├«nt├ólnite mituri alimentare, fiind c├ót se poate de fals. Nivelul crescut al colesterolului este legat de regimul alimentar al unei persoane ┼či nu de consumul unui aliment anume.

ÔÇ×Ou─âle sunt alimente s─ân─âtoase, complexe, cu un impact favorabil asupra metabolismelor, inclusiv cel lipidic. Chiar ┼či marile institu┼úii medicale recomand─â p├ón─â la 6-8 ou─â pe s─âpt─âm├ón─â persoanelor care le pot consumaÔÇť, explic─â medicul nutri┼úionist Adrian Copcea.

Sucurile f─âr─â zah─âr sunt mai s─ân─âtoase?

Dac─â le analiz─âm din punct de vedere al zaharurilor, toate sucurile con┼úin zah─âr. Chiar ┼či cele naturale au ├«n compozi┼úia lor fructoz─â ┼či glucoz─â. Ceea ce face diferen┼úa ├«ntre cele dou─â tipuri de suc este aportul de vitamine ┼či minerale.

├Än timp ce sucurile ├«mbuteliate sunt compuse din ap─â, zah─âr, arome, aditivi ┼či o cantitate limitat─â de pulp─â de fruct, cele naturale, proasp─ât stoarse, sunt bogate ├«n fibre ┼či substan┼úe nutritive. Totu┼či, aportul direct de fructoz─â este ├«n prezent considerat un factor defavorabil asupra metabolismului pe termen lung.

P├óinea ├«ngra┼č─â?

La fel ca ├«n cazul mitului legat de ou─â ┼či colesterol, p├óinea nu influen┼úeaz─â direct procesul de acumulare a kilogramelor, acesta fiind un fenomen complex. Exist─â ├«ns─â o leg─âtur─â ├«ntre p├óine ┼či ├«ngr─â┼čare, aceasta fiind destul de consistent─â ┼či cu un num─âr important de calorii (235 la suta de grame).

├Än acela┼či timp, este o surs─â de carbohidra┼úi ┼či glucide. P├óinea se consum─â u┼čor (mai ales cea alb─â ┼či proasp─ât─â), iar pentru a o transforma ├«n energie, corpul nu solicit─â mult metabolismul.

ÔÇ×De┼či nu se poate afirma c─â p├óinea ├«ngra┼č─â, totu┼či, ea este unul din alimentele care ├«ngra┼č─â cel mai u┼čor, dac─â exist─â o predispozi┼úie ┼či un stil de via┼ú─â inadecvatÔÇť, sus┼úine medicul Adrian Copcea.

Consumul crescut de zah─âr provoac─â diabet?

Acest mit este par┼úial fals. Nu exist─â nicio leg─âtur─â ├«ntre prezen┼úa unei cantit─â┼úi ├«nsemnate de zah─âr ├«n organism ┼či declan┼čarea metabolismului, ├«ns─â implica┼úiile sunt indirecte.

Mai exact, zah─ârul con┼úine multe calorii, ceea ce predispune la obezitate, una dintre principalele cauze ale apari┼úiei diabetului de tip 2 (cel tipic persoanelor supraponderale). De asemenea, zah─ârul afecteaz─â buna func┼úionare a metabolismului ┼či duce la cre┼čterea nivelului de trigliceride, o afec┼úiune asociat─â cu diabetul. Dr. Adrian Copcea, medic nutri┼úionist, Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca

De┼či ┼čtiin┼úa nu a formulat o leg─âtur─â extrem de puternic─â ├«ntre consumul crescut de zah─âr ┼či diabet nu ├«nseamn─â c─â acest obicei trebuie ├«ncurajat, dimpotriv─â: persoanele care consum─â mult zah─âr, chiar ┼či cele care nu se ├«ngra┼č─â semnificativ, ├«┼či deturneaz─â metabolismele ┼či ├«┼či fac r─âu printr-un fenomen de malnutri┼úie cauzat de absen┼úa din meniul zilnic a altor substan┼úe hr─ânitoare care sunt ├«nlocuite cu zah─âr ┼či derivate.