Ce pericole se ascund în ojă şi spre ce e bine să ne îndreptăm

De mii de ani, femeile îşi colorează unghiile cu diverse substanţe, dar oja, în forma pe care o ştim azi, a apărut în anii ’20 ai secolului trecut. Deşi compoziţia s-a tot schimbat de-a lungul timpului, majoritatea lacurilor de unghii conţin în continuare substanţe toxice, care ne pot afecta mai ales dacă le folosim zi de zi, fără să mai lăsăm unghiile să respire.

Printre cele mai nocive ingrediente care au trecut vreodată printr-o sticluţă cu ojă se numără formaldehidele, dibutilftalatul şi toluenul, suspectate de creşterea riscului pentru dezvoltarea anumitor tipuri de cancer, dar şi de cauzarea unor probleme respiratorii, disfuncţii endocrine sau alergii cutanate.

Ce e de făcut, însă, dacă vrem să avem şi unghii frumos colorate, în nuanţele care ne plac, dar ţinem şi la sănătatea noastră?

În prezent au apărut şi alternative de lacuri de unghii ceva mai blânde, cu mai multe ingrediente de origine naturală în compoziţie şi, deci, cu mai puţine efecte adverse pentru sănătate. Producătorii susţin că sunt la fel de uşor de aplicat şi de rezistente ca orice altă ojă. E important,deci, să verificăm eticheta atunci când cumpărăm o ojă şi să ne asigurăm că ea este pe bază de apă şi că are cel puţin marca 4 free. Acest lucru înseamnă că nu conţine formaldehide, ftalaţi, toluen şi xilen.

Pe piaţă şi-au făcut apariţia în ultima vreme şi lacuri cu marca 5 free (acestea sunt, în plus, fără camfor) sau chiar 7 free (care, pe lângă substanţele menţionate anterior, nu conţin nici parabeni şi nici colofoniu), acestea din urmă având în compoziţie doar ingrediente cu risc scăzut sau mediu de pericol pentru sănătate.