Statul mult pe scaun - cum îţi afectează sănătatea şi ce poţi face pentru a combate neplăcerile

Migrenă, gât încordat, dureri în zona lombară şi vedere înceţoşată: îţi recunoşti colegii de birou, care te însoţesc permanent când lucrezi de acasă? Deşi, de obicei, căutăm cauza stării deteriorate de sănătate doar când ajungem într-un punct de disconfort acut, am învăţat la toate cursurile de instruire pentru protecţia muncii că o staţie de lucru inadecvată ne afectează sănătatea.

, osteopat, explică ce se întâmplă cu corpul nostru când nu avem o poziţie corectă la birou.

Deşi durerea de spate se împarte adesea în categorii – durere lombară, durere toracică, durere cervicală -, în majoritatea cazurilor, aceste tipuri de durere nu sunt fenomene complet separate, ci sunt interconectate. Sursa lor este postura incorectă, folosită pe termen lung.

De obicei, când ne gândim la încărcare sau supraîncărcare, ne gândim la cărat sau ridicat lucruri. Totuşi, şi timpul petrecut pe scaun pune presiune pe muşchii noştri. Fie că e timpul petrecut lucrând, călătorind cu maşina sau cu mijloacele de transport în comun, ne petrecem majoritatea zilelor pe un scaun. O parte dintre muşchi reacţionează la încărcare reducându-şi tensiunea şi întinzându-se; alţii muşchi se tensionează şi se contractă.

Şezutul pe un şold tulbură echilibrul între următorii muşchi: muşchii flexori şi muşchii extensori ai şoldului. Când aceşti muşchi sunt flexaţi o perioadă îndelungată de timp, se produce un dezechilibru pelvian care duce la aşa-numita înclinare pelviană anterioară.

Aceasta duce la întinderea şi relaxarea muşchilor rectus abdominis, gluteus maximus şi ischiofemurali.

Slăbirea muşchilor gluteali (fesieri) duce la eliberarea sau destabilizarea osului scrum, de care sunt ataşaţi muşchii extensori ai spatelui. Când acest punct îşi pierde stabilitatea, muşchii extensorii acumulează tensiune pe burtă, în zona lombară, se crispează zona între omoplaţi sau, în cazuri extreme, regiunea cervicală a coloanei vertebrale. Puteţi simţi durere şi rigiditate în zona coloanei lombare, toracice sau cervicale.

Când suferim de înclinare pelviană anterioară, adică atunci când muşchii flexori ai şoldului sunt contractaţi şi muşchii extensori sunt destinşi, suntem înclinaţi în faţă tot timpul, iar corpul nostru încearcă să contracareze această poziţie. Coloana lombară începe să se îndoaie mult, folosindu-se de muşchii extensori şi strivind discurile cervicale. În acest moment, apar durerile muşchilor extensori, care sunt „folosiţi excesiv”. Ignorăm adesea aceste dureri, punându-le pe seama oboselii. Totuşi, există riscul să intensificăm durerea, adăugându-i energie în timpul activităţilor zilnice, simple, când ne aplecăm să luăm un tricou de pe pat, dimineaţa, sau când încercăm să punem o valiză pe un dulap. În ciuda aparenţelor, aceasta

nu e o situaţie de urgenţă, care impune o încărcare semnificativă, ci rezultatul unei serii de procese; la un moment dat, energia suplimentară va deveni picătura care umple paharul. O simplă aplecare sau chiar un strănut poate duce la prolapsul discului cervical sau discopatie, în acest caz.

O altă cauză a durerii lombare se poate găsi în... intestinele tale. Intestinul subţire este ataşat de mezenter, care este ataşat de coloana lombară. Un stil de viaţă sedentar, o dietă deficitară, obezitatea şi peristaltismul încetinit duc la apariţia problemelor intestinale şi la intensificarea tensiunii intestinale, care se transferă în coloană. Reţine că şi reciproca e valabilă, adică problemele spatelui pot afecta în mod direct funcţionarea organelor interne.

Pot apărea şi în mod indirect probleme, dacă iei analgezice.

Zona toracică şi hipoxia

Secţiunea toracică a coloanei vertebrale şi cutia toracică protejează plămânii, inima şi vasele mari. Prin urmare, această zonă trebuie să-şi menţină mobilitatea, în special în ceea ce priveşte mişcările de flexare, extensie şi rotaţie. Când zona este utilizată pentru stabilizare, devine rigidă.Durerea din zona toracică îşi are rareori sursa în cutia toracică. De obicei, sursa durerii

se află în zona lombară sau cervicală. Astfel de dureri sunt cauzate de modificarea „utilizării originale” a coloanei vertebrale – joncţiunea lombo-sacrată sau pelvisul, care ar trebui să fie o parte stabilă, cea mai imobilă, devine mobilă, în timp coloana toracică, care ar trebui să aibă libertate de mişcare, începe să se stabilizeze.

Zona cervicală, ochii obosiţi şi durerile de cap

Zona cervicală este partea cea mai mobilă a coloanei vertebrale. Instabilitatea pelviană afectează şi zona cervicală deoarece omoplaţii noştri nu mai au un punct de stabilitate. Când fibrele coloanei se stabilizează pe muşchii fesieri, care sunt prea destinşi, încercăm să ridicăm fibrele ridicând umerii. Aşa apare durerea partea de mijloc a coloanei vertebrale.

Timpul prea lung petrecut pe scaun ne afectează şi respiraţia, ceea ce sporeşte disconfortul. Când stăm pe scaun uşor cocoşaţi, e imposibil să respirăm complet; pentru a evita hipoxia, începem să ne folosim aşa-zişii muşchi respiratorii accesori (femeile respiră adesea prin piept), ceea ce cauzează tensiune în zona gâtului şi protracţia coloanei vertebrale, adică aplecarea capului în faţă.

În afara faptului că afectează aspectul posturii noastre, protracţia are impact şi asupra ochilor. Utilizarea prelungită a calculatorului cauzează oboseala ochilor. Când ne aplecăm în faţă, se creează tensiune pe occiput, iar ochii noştri obosesc şi mai repede. Folosim aceeaşi

postură incorectă şi când ne întindem pe canapea. Tensiunea poate duce la nevralgia marelui nerv occipital, care este responsabil pentru cefaleele de tensiune, dureri care se întind în ochi şi în urechi.

În multe cazuri, astfel de dureri de cap sunt atât de grave, încât nu mai putem lucra.

Nervul vag, care formează axa între intestine şi creieri, porneşte de la acelaşi nivel, motiv pentru care o postură incorectă poate cauza şi probleme ale stomacului. Am discutat mai sus despre modul în care tulburările intestinale afectează coloana vertebrală.

Rolul principal al coloanei vertebrale este să-ţi mişte capul. Trebuie să ne putem uita în spate, în ambele direcţii, către pământ şi către cer. Astfel, prin definiţie, coloana trebuie să fie segmentul mobil al coloanei noastre vertebrale. Din nefericire, din cauza tulburărilor din zona toracică şi din zona lombară, gâtul nostru preia rolul de stabilizare, fapt care îi afectează

funcţia. Acest lucru se întâmplă pentru că, în mod natural, omoplaţii stabilizează pelvisul, ajutaţi de latissimus dorsi (ale cărui fibre intră în muşchiul gluteus maximus). Din păcate, în situaţia stabilizării anormale a pelvisului, începem să tragem omoplaţii către urechi, ceea ce

creează tensiune în zona cervicală a coloanei. Desigur, preţul pe care îl plăteşte corpul nostru e reprezentat nu doar de durerea în zona gâtului, de discopatie sau de sciatică în zona umerilor, ci şi de cocoşare, protracţia capului sau cocoaşa văduvei.

Dacă petreci prea mult timp în poziţie cocoşată, acest lucru îţi afectează respiraţia şi reduce cantitatea de oxigen care-ţi alimentează creierul, ceea ce-ţi accentuează oboseala şiţi reduce productivitatea. Când activăm muşchii respiratorii accesori, inclusiv muşchii scaleni, e posibil să avem gâtul încordat, dar şi sindrom de apertură toracică. Acesta din urmă se manifestă ca senzaţie şi circulaţie reduse, la nivelul extremităţilor superioare. În plus, poate genera dureri ale umerilor, coatelor (cotul tenismenului) sau sindromul de tunel carpian.

Protracţia capului poate intensifica tensiunea muşchilor suboccipitali, ceea ce accelerează oboseala ochilor, când lucrăm în faţa unui computer. De asemenea, poate declanşa iritarea nervului occipital, care cauzează cefaleea de tensiune – durerea se întinde în spatele ochilor, în ureche – şi iritarea nervului vag, care este responsabil pentru aşa-zisa axă creier-intestine, adică asigură comunicarea creierului cu intestinele şi viceversa. 

Axa creier-intestine este o conexiune vitală în corpul nostru. Simptomele care apar când această conexiune este perturbată includ senzaţia de gol în stomac, în condiţii de stres, sau stările de greaţă ale femeilor însărcinate. Acest mecanism induce şi durerile de stomac, arsurile la stomac şi reflux; de asemenea, poate reduce funcţiile intestinelor. Rezultatul poate fi SIBO – suprapopularea bacteriană a intestinului subţire, sindromul de intestin iritabil, balonarea sau multe alte probleme de digestie. În consecinţă, pot apărea dureri de spate.

Cum combaţi durerea

Conform explicaţiilor oferite de Adam Pawelec, procesele cauzate de timpul prelungit petrecut pe scaun sunt strâns legate între ele şi se stimulează reciproc, cauzând modificări ale tensiunii musculare. Această evoluţie duce la apariţia mai multor boli şi a durerii:

„Timpul prelungit petrecut pe scaun perturbă tensiunea musculară, iar corpul nostru nu are de ales şi îşi contractă muşchii. Are capacitatea de a se încorda când este supus unor stimuli de tipul stresului sau al oboselii, dar nu se poate relaxa singur. Din acest motiv, trebuie să nu uiţi de activitatea fizică ciclică, pentru a-ţi „forţa” corpul să-şi relaxeze muşchii, nu doar să-i contracte. E important de reţinut faptul că trebuie să ne întindem după fiecare activitate fizică. Dacă nu ai timp, trebuie să-ţi întinzi măcar muşchii care au fost cei mai activi în timpul exerciţiilor fizice. Ţine minte că a sta pe scaun şi a lucra la calculator reprezintă tot un efort pentru corpul tău, nu neapărat unul sănătos, aşa că nu uita să-ţi întinzi măcar muşchii flexori ai şoldurilor şi muşchii pectorali. ”