Când apar bolile hipofizare și cum se pune diagnosticul. Tot ce trebuie să știi

hipofiza jpg

Glanda hipofiza este ÔÇťglanda mam─âÔÇŁ care controleaz─â celelalte glande endocrine din organism. Este un organ de mici dimensiuni, de m─ârimea unei boabe de maz─âre, situat la baza creierului, ├«ntr-o structur─â osoas─â ce poart─â numele de ÔÇť╚Öaua turceasc─âÔÇŁ.

ÔÇťLa r├óndul ei este controlat─â de c─âtre hipotalamus (structura nervoas─â ce face leg─âtura ├«ntre sistemul nervos ╚Öi sistemul endocrin)ÔÇŁ, spune Dr. Alina Rusu, medic endocrinolog, pentru Click! S─ân─âtate.

 Glanda hipofiza este format─â din doi lobi, anterior ╚Öi posterior.

Lobul anterior secretă hormoni cu efecte numeroase în corp:

ÔŚĆ       hormonul de cre╚Ötere (GH) care are rol ├«n cre╚Ötere ╚Öi dezvoltare,

ÔŚĆ       TSH ÔÇô hormon ce stimuleaz─â produc╚Ťia de hormoni tiroidieni implica╚Ťi ├«n majoritatea func╚Ťiilor organismului (de ex cre╚Ötere ╚Öi dezvoltare, ritmul b─ât─âilor inimii, metabolism)

ÔŚĆ        FSH ╚Öi LH ce controleaz─â func╚Ťia ovarelor ╚Öi testiculelor (rol ├«n dezvoltarea caracterelor sexuale ╚Öi reproducere)

ÔŚĆ       ACTH implicat ├«n r─âspunsul la stress, prin controlul secretiei de cortisol de c─âtre glanele suprarenale

ÔŚĆ       prolactin─â cu rol ├«n lactatie la femei.

Lobul posterior denumit ╚Öi neurohipofiz─â g─âzduie╚Öte doi hormoni produ╚Öi de c─âtre hipotalamus: 

ÔŚĆ       oxitocina, implicat─â ├«n na╚Ötere (inducerea contra╚Ťiilor uterine) ╚Öi lacta╚Ťie dar ╚Öi cu rol ├«n crearea ╚Öi men╚Ťinerea leg─âturilor interumane ╚Öi

ÔŚĆ       vasopresina, hormon ce ajut─â rinichii s─â formeze urin─â concentrat─â; de asemenea, este implicat ╚Öi ├«n reglarea tensiunii arteriale.

medic20 png

Afec╚Ťiunile glandei  hipofize

├Än principal, bolile hipofizare sunt determinate de dezvoltarea de tumori, fie la nivelul glandei hipofize, fie la nivelul creierului, dar ├«n imediata vecin─âtate cu hipofiza, pe care ajung s─â o comprime (s─â o apese). ÔÇťTumorile hipofizare pot fi secretante (adic─â secret─â ele ├«nsele un anumit hormon) sau nesecretante. Tulbur─ârile din organism depind de hormonul secretat ├«n exces de c─âtre tumor─â. Spre exemplu, o tumor─â secretant─â de GH (hormon de cre╚Ötere) determina cre╚Öterea exagerat─â ├«n ├«n─âl╚Ťime dac─â boala a ap─ârut ├«nainte de pubertate sau numeroase modific─âri ale organelor (cre╚Öterea ╚Öi deformarea ╚Ťesuturilor moi, c├ót ╚Öi a oaselor, plus importante dezechilibre ale metabolismelor) reunite sub denumirea de ÔÇťacromegalieÔÇŁ.   Tumorile hipofizare, de╚Öi aproape ├«ntotdeauna benigne, pot pune probleme importante prin dimensiuni ╚Öi efectul pe care ├«l pot avea asupra altor structuri importante din vecin─âtatea glandei hipofize, de ex chiasm─â optic─â (locul unde cei doi nervi optici corespunz─âtori fiec─ârui ochi se ├«ncruci╚Öeaz─â ├«nainte de a-╚Öi continua traiectul).

Comprimarea (ap─âsarea) chiasmei optice printr-o tumor─â hipofizar─â poate duce la afectarea v─âzului ├«n diferite grade, p├ón─â la orbire (cecitate). Opusul excesului de diferi╚Ťi hormoni este insuficien╚Ťa acestora. Insuficien╚Ťa hipofizar─â poate s─â implice un singur hormon (spre ex insuficien╚Ť─â de hormon de cre╚Ötere), mai mul╚Ťi sau chiar to╚Ťi (panhypopituitarism). Insuficient─â globala hipofizar─â (hypopituitarism) apare, cel mai des, dup─â o interven╚Ťie de extirpare a unei tumori hipofizare. Mai poate s─â apar─â dac─â tumora dezvoltat─â, de╚Öi nesecretant─â, este de foarte mari dimesiuni ╚Öi comprim─â at├ót de mult mica gland─â ├«nc├ót nu mai este ├«n stare s─â ├«╚Öi exercite func╚Ťia reglatoare asupra glandelor endocrineÔÇŁ, mai spune medicul de la clinica DigestMed.

Ce complica╚Ťii pot ap─ârea

Complica╚Ťiile apar c├ónd bolile nu sunt diagnosticate la timp. ├Än func╚Ťie de afec╚Ťiune, variaz─â de la hipertensiune arterial─â, diabet zaharat, osteoporoz─â, infertilitate p├ón─â la hipertensiune intracranian─â, orbire sau chiar deces.

Cum se diagnosticheaz─â. Ce analize sunt necesare

    Diagnosticul bolilor hipofizare porne╚Öte de la simptome. Implic─â, ├«n prima faza, doz─âri hormonale (se dozeaz─â at├ót hormonii produ╚Öi de hipofiz─â c├ót ╚Öi hormonii corespunz─âtori glandelor reglate de c─âtre hipofiz─â). Uneori este nevoie de teste suplimentare, de stimulare sau inhibi╚Ťie. Adic─â se administreaz─â ni╚Öte substan╚Ťe (hormoni asem─ân─âtori cu cei produ╚Öi de organism) ╚Öi, prin dozari hormonale, se verific─â cum r─âspunde hipofiza (fie urm─ârim s─â creasc─â nivelul unui anumit hormon ÔÇô stimulare ÔÇô fie s─â scad─â, respeciv inhibi╚Ťie). Apoi, de obicei dup─â dozari hormonale, se fac teste imagistice (pentru  glanda hipofiza se prefer─â examenul RMN cu substan╚Ť─â de contrast) pentru a vizualiza glanda hipofiza, form─â, a╚Öezarea ei, dimensiunile ╚Öi eventualele forma╚Ťiuni dezvoltate la nivelul glandei sau ├«n vecin─âtatea sa ╚Öi impactul forma╚Ťiunii asupra structurilor din jurul hipofizei.

Care poate fi tratamentul

     Tratamentul poate fi medicamentos (fie de ├«nlocuire a unui hormon a c─ârui secre╚Ťie nu mai este controlat─â de c─âtre hipofiz─â, fie de inhibare a unui hormon care este secretat ├«n exces) chirurgical sau (╚Öi) radioterapic. Cancerul hipofizar este extrem de rar. Radioterapia are ca scop sc─âderea ├«n dimensiuni a nodulului descoperit la nivelul acesteia.