Tot mai mulţi tineri diagnosticaţi cu această boală!
Vârsta de diagnosticare cu boala inflamatorie intestinală a scăzut mult, atrag atenţia medicii.
Peste 15.000 de români de toate vârstele suferă de boli inflamatorii intestinale (BII). Vârsta de diagnosticare este din ce în ce mai scăzută, iar copiii, adolescenții și adulții tineri trec, pe lângă provocările specifice vârstei, prin temeri cu privire la sănătatea lor și cu privire la schimbarea medicului care îi îngrijește.
“Perioada din jurul vârstei de 18 ani devine cu atât mai împovărătoare, când peste emoțiile, stresul examenelor de liceu/facultate se suprapun și emoțiile schimbării medicului, a clinicii. Am considerat necesar să ne aplecăm în acest an asupra acestor persoane tinere, iar printre soluțiile identificate sunt simplificarea traseului pacientului, o colaborare mai bună între medici – crearea unui flux de comunicare medic pediatru-gastroenterolog pentru adulți, continuarea campaniilor de educare și de informare și sprijin pentru o viață socială și profesională mai bună”, a declarat Isabella Grosu, Președinte Asociaţia Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR).
“În România, medicii se confruntă din ce în ce mai mult cu pacienți de vârstă tânără și adulți activi, numărul cazurilor crescând în ultimii 20 de ani. Trebuie să știm că BII se manifestă diferit de la un caz la altul. Fiecare pacient este unic și trebuie să primească o îngrijire adecvată nevoilor lui. În România există Centre Dedicate Îngrijirii Pacienților cu BII, care beneficiază de echipe multidisciplinare și încearcă să îmbunătățească traseul și experiența pacienților. În paralel, este nevoie de o mai bună înțelegere a bolii, astfel încât pacienții să poată avea o viață aproape de normal”, a declarat Prof. Dr. Cristian Gheorghe, Șeful Secției I, Clinica de Gastroenterologie, Institutul Clinic Fundeni.
“Pacienții pediatrici cu BII prezintă caracteristici deosebite în comparație cu pacientul adult - o boală mai extinsă și o implicare mai frecventă a tractului gastrointestinal superior, sunt mai susceptibili de a primi terapii imunosupresoare sau biologice încă din momentul diagnosticului, prezintă tulburări de dispoziție frecvente și sunt considerați cu un risc mai mare pentru a dezvolta dificultăți în funcționarea socială, familială și școlară. O fază crucială în managementul copiilor cu BII este trecerea de la sistemul de îngrijire pediatric la cel pentru adulți, necesitând o atingere deplină a maturității și a abilităților de autogestionare, care nu apar la aceeași vârstă pentru fiecare individ. Pacientul «ideal» pentru un proces de tranziție ar trebui să fie un adult tânăr independent într-o fază de remisie clinică, fără nicio schimbare a terapiei medicale”, a declarat Dr. Iulia Țincu, medic primar pediatrie, medic specialist gastroenterologie pediatrică Spitalul Clinic pentru copii „Dr. Victor Gomoiu”, București.
Vezi şi: Ceaiul care ajută creierul şi reduce balonarea
Ce sunt şi cum se manifestă bolile inflamatorii intestinale
Bolile inflamatorii intestinale, din care fac parte boala Crohn și colita ulcero-hemoragică (colita ulcerativă), sunt tulburări gastro-intestinale cronice.
Manifestările generale includ: oboseala, fatigabilitatea, reducerea/pierderea apetitului, uneori febră uşoară/moderată, stare generală alterată. Manifestările specifice se corelează direct cu prezența şi localizarea inflamaţiei intestinale. Ele includ: modificarea tranzitului intestinal (scaune neregulate, frecvente, ziua şi noaptea, în număr şi de volum variabil) până la diaree severă cu mucus, puroi şi sânge în amestec; dureri abdominale cu caracter de crampă sau persistente, localizate într-o anumită arie abdominală, corespunzătoare segmentului de intestin inflamat, sau difuze; greaţă şi vărsături. Dacă pierderea de sânge din scaun este în cantitate mică şi persistentă, ea poate fi pusă în evidență cu teste speciale pentru hemoragii oculte în fecale şi se soldează cu anemie.
Atât în rectocolita ulcero-hemoragică, cât şi în boala Crohn numeroase alte organe pot fi afectate în cadrul unui proces inflamator sistemic (general). Scopul tratamentului bolii active este controlul (ameliorarea sau dispariția) manifestărilor clinice și prevenirea complicațiilor, iar după atingerea acestui deziderat, în perioada de remisiune, scopul tratamentului este prevenirea recăderilor şi menţinerea remisiunii.
