Iată semnele şocului anafilactic! Această urgenţă medicală îţi poate pune viaţa în pericol
Șocul anafilaxic sau anafilaxia este o reacție alergică severă, care poate pune viața în pericol. Poate apărea în câteva secunde sau la câteva minute de la expunerea la alergenul incriminat.
Foto: Shutterstock
Când sistemul imunitar eliberează un val de substanțe chimice ce produc un șoc puternic, efectele includ scăderea bruscă a tensiunii arteriale, îngustarea căilor respiratorii care blochează respirația, puls rapid și slab, epupții cutanante, greață și vărsături. Viața îți este amenințată, pentru că ți se poate opri inima, iar cauza este expunerea la o substanță comună, fără potențial nociv, dar la care ai alergie și pe care sistemul tău imunitar o consideră periculoasă.
Această reacție exagerată de apărare te face să ajungi la șoc anafilactic. Intervenția care îți poate salva viața se face cu epinefrină injectabilă. Dacă ești prima data în această situație și nu ai epinefrină la îndemână, trebuie să chemi ambulanța sau să te prezinți la camera de gradă de la urgențe fiindcă, netratată imediat, anafilaxia poate fi fatală. După stabilizare, medicii se vor asigura că simptomele nu reapar, deoarece este posibilă încă o reacție, așa-numita anafilaxie bifazică.
De ce riști să ajungi la urgență
Sistemul nostru imunitar produce anticorpi care se apară împotriva substanțelor străine. Acest lucru este bun atunci când o substanță este dăunătoare, adică atunci când avem de-a face cu bacterii sau virusuri, dar sistemul imunitar al unor oameni reacţionează în acest mod la substanţe care nu sunt periculoase. Ca urmare, apar simptomele alergiei, care nu pun viața în pericol, dar o reacție alergică severă poate duce la anafilaxie, dci poate anenința viața.
Vezi şi: Alergie sau intoleranță alimentară? Aşa le deosebeşti!
Cine sunt vinovații
Cei mai frecventi factori declanșatori de anafilaxie sunt alergiile alimentare. Alergenii foarte cunoscuți pentru că declanșează în anumite cazuri șoc anafilactic sunt arahidele, nucile, crustaceele, soia, grâul, susanul și laptele. Lista alergenilor este lungă și poate conține orice substanță, dar renumite pentru că produc reacții severe ale organismului sunt și medicamentele, inclusiv antibioticele, aspirina și alte analgezice disponibile fără prescripție medicală, precum și substanța de contrast intravenos, folosită la testările imagistice.
La fel de riscante sunt și mușcăturile de insecte: albine, furnici, păianjen și viespi. În cazul în care nu știi ce anume ți-a declanșat o reacție alergică, este util să te testezi pentru a identifica alergenul.
Citeşte şi: Astmul: când apar crizele. Ce rol joacă stresul în acest proces
Iată factorii de risc!
- Un istoric de alergii crește în mod considerabil riscul de șoc anafilactic
- Astmul, mai ales dacă este asociat și cu alte boli cronice, este un factor de risc
- Bolile de inimă și o acumulare neregulată a unui anumit tip de globule albe, care creează mastocitoză, o afecțiune generată de proliferarea unor celule (mastocite) care asigură reacția imunitară a organismului.
Cum eviţi riscurile
Cel mai bun mod de a preveni anafilaxia este să stai departe de substanțele care provoacă această reacție severă. De asemenea îți pot salva viața dacă porți o brățară specială, care indică alergiile de care suferi. Trebuie să iei cu tine în călătorii kit-ul de urgență cu epinefrină să eviți locurile în care observi insecte și să citești întotdeauna cu ateție ingredientele de pe produsele pe care nu le cunoști. De asemenea, la restaurant, ai grijă să discuți cu chelnerii despre lista de ingrediente conținute de preparate, astfel încât să alegi doar mâncăruirile care nu îți pot face rău.
