Unde apar, de obicei, nodulii de cancer mamar?

Publicat:

Deși doar medicul îți poate spune natura unui nodul anumite caracteristici, inclusiv cum se simte și unde este localizat îți pot oferi indicii despre posibilitatea ca acesta să fie cancer mamar sau ceva benign (necanceros), cum ar fi un chist.

Cadranele sânului

Primul lucru important este să înțelegi diferitele părți ale sânului. Pentru diagnosticarea cancerului mamar, sânul este împărțit în patru cadrane, conform National Library of Medicine (NLM): superior extern, superior intern, inferior extern și inferior intern.

Imaginează-ți sânul ca pe cadranul unui ceas, unde partea de sus reprezintă ora 12:00:

  • Cadranul superior extern al sânului stâng și cadranul superior intern al sânului drept sunt între 12:00 și 3:00.
  • Cadranul inferior extern al sânului stâng și cadranul inferior intern al sânului drept sunt între 3:00 și 6:00.
  • Cadranul inferior intern al sânului stâng și cadranul inferior extern al sânului drept sunt între 6:00 și 9:00.
  • Cadranul superior intern al sânului stâng și cadranul superior extern al sânului drept sunt între 9:00 și 12:00.

Împărțirea în patru secțiuni îi ajută pe medici să descrie mai ușor locul unde sunt găsite formațiuni sau cancere mamare.

Părțile sânului

Fiecare sân are între 15 și 20 de secțiuni numite lobi, conform Johns Hopkins Medicine, dispuse asemănător petalelor unei margarete (gândește-te la mamelon ca la centrul florii). Fiecare lob conține numeroși lobuli mai mici care produc lapte.

image

Palparea sânilor este un gest necesar pentru identificarea nodululilor. Foto: Shutterstock. 

Tuburi numite canale galactofore conectează lobii și lobulii de mamelon. În timpul alăptării, aceste canale transportă laptele către mamelon.

Majoritatea cancerelor apar fie în lobuli, fie în canale, potrivit Breastcancer.org. Aceste structuri sunt alcătuite din țesut glandular. Un alt tip de țesut, numit țesut fibros, menține sânii în poziție. Grăsimea umple spațiile dintre lobi și canale.

Dacă medicul ți-a spus că ai „sâni denși”, asta înseamnă că ai mai mult țesut glandular și fibros decât grăsime în sâni, conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Femeile cu sâni denși au un risc mai mare de cancer mamar, deși nu se știe exact de ce. Potrivit American Cancer Society, este posibil ca țesutul mamar dens să conțină mai multe celule care pot deveni anormale. De asemenea, țesutul dens face mai dificilă identificarea cancerului pe mamografii.

Unde apare, mai des, cancerul mamar

Cel mai frecvent loc în care apare un nodul de cancer mamar este cadranul superior extern, pur și simplu pentru că acolo există cea mai mare cantitate de țesut mamar (țesut glandular), conform NLM. Totuși, „poți observa un nodul oriunde în sân”, spune porf.dr. Hadeel Assad, profesor asistent de oncologie la Wayne State University’s Karmanos Cancer Center din Detroit, Michigan. Aproximativ 52% dintre cancerele mamare sunt găsite în cadranul superior extern, conform unui studiu publicat în revista Cancer Medical Science, restul fiind distribuite în celelalte cadrane (cadranul inferior intern are cea mai mică frecvență a tumorilor).

Majoritatea cancerelor mamare se dezvoltă în canalele galactofore, adaugă dr. Assad. Cancerele lobulare sunt mai puțin frecvente. Deoarece celulele canceroase se pot răspândi de la sân către ganglionii limfatici de sub brațe, este important să verifici dacă nodulul este însoțit de umflături la axilă.

Unde apar chisturile

Spre deosebire de un nodul de cancer mamar, care este o formațiune solidă, un chist este un săculeț plin cu lichid în țesutul sânului. Chisturile apar cel mai frecvent la femeile între 30 și 40 de ani care nu au ajuns încă la menopauză, conform Johns Hopkins Medicine. Nu este clar exact ce cauzează chisturile mamare, dar se crede că schimbările hormonale joacă un rol important.

Chisturile pot apărea oriunde în sân, conform organizației Breast Cancer Now, și apar rapid. Aceste formațiuni sunt benigne, subliniază dr. Assad. „Nu se transformă și, de obicei, nu cresc”, spune ea.

Cum se simte un nodul canceros

Majoritatea nodulilor de cancer mamar sunt tari, asemănători unei bile de marmură, spune prof. dr. Parvin Peddi, oncolog și director al departamentului de oncologie mamară la Margie Petersen Breast Center din cadrul Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, California.

În cele mai multe cazuri, un nodul de cancer mamar nu provoacă durere, adaugă dr. Peddi, care este și profesor de oncologie medicală la Saint John’s Cancer Institute. „Așa că nu ar trebui să gândești: «Nu mă doare, deci sigur nu e nimic!» Majoritatea nodulilor canceroși nu dor.”

Nodulul poate avea orice dimensiune și poate fi mobil sau fix la atingere. Alte simptome mamare care pot însoți un nodul canceros includ:

  • roșeață a pielii;
  • adâncituri sau alte modificări ale pielii;
  • secreții mamelonare transparente sau cu sânge.

Un alt aspect foarte important, dacă este cancer, nodulul va crește în timp.

Cum se simte un nodul benign

Deși poate fi înfricoșător să descoperi un nodul în sân, majoritatea nodulilor mamari, cel puțin 80% dintre ei  sunt benigni, conform Dana-Farber Cancer Institute. Orice nodul pe care îl simți este mai probabil să fie o formațiune benignă, precum un chist sau o tumoră necanceroasă numită fibroadenom.

Un chist poate fi tare sau moale, asemănător unei vezicule, conform Johns Hopkins Medicine, și poate fi sensibil la atingere. Un fibroadenom se simte ca un nodul elastic, care poate fi mic sau mare și se mișcă ușor sub piele. Chisturile, de obicei, nu cresc. Fibroadenoamele pot crește, dar de regulă mai lent decât cancerul.

Cu cât ești mai tânără, cu atât este mai probabil ca un nodul mamar să fie benign, spune dr. Peddi. Acest lucru se întâmplă deoarece femeile mai tinere dezvoltă mai frecvent chisturi și alte formațiuni necanceroase din cauza fluctuațiilor hormonale din timpul ciclului menstrual.

Totuși, pentru cineva fără pregătire medicală, diferența dintre un chist și o tumoră canceroasă poate fi „imposibil de observat”, spune ea. Nici măcar medicul nu poate ști sigur fără teste. Deoarece cancerele mamare la femeile tinere tind să fie mai agresive, consultul medical este esențial.

Când să mergi la medic

Dacă nu ai ajuns la menopauză, poți aștepta să treacă un ciclu menstrual pentru a vedea dacă nodulul este cauzat de fluctuațiile hormonale și dispare de la sine. Dacă nu dispare sau crește, „mergi la medic”, spune dr. Peddi.

Recomandarea pentru o femeie aflată la menopauză este diferită. „De îndată ce simți un nodul, mergi la medic. Nu ar trebui să ai un astfel de nodul”, spune ea.

Medicul va face un examen clinic și, cel mai probabil, va recomanda o ecografie mamară, o mamografie diagnostică sau ambele pentru a afla despre ce este vorba. Dacă este un chist benign, nu este nevoie de tratament. Dar dacă pare suspect, medicul poate recomanda biopsie pentru a confirma dacă este sau nu cancer, spune dr. Peddi.

Sursa: Health central