Cei mai mari du┼čmani ai creierului

1 2 jpg jpeg

Chiar ┼či cel mai mic gest pe care-l facem este coordonat de creier, acesta fiind cea mai complex─â structur─â din corpul uman. Este format din nu mai pu┼úin de 100 de miliarde de neuroni, ce formeaz─â ├«n jur de 1.000 de leg─âturi, care, la r├óndul lor, pot transmite impulsuri electrice ┼či cu o vitez─â de 400 de km pe or─â. Func┼úionarea deficitar─â a creierului duce la destabilizarea ├«ntregului organism.

Alcoolul afecteaz─â memoria

Este contraindicat s─â consumi des alcool, pentru c─â acesta favorizeaz─â deshidratarea. ├Än lipsa apei, celulele organismului, inclusiv cele din creier, se regenereaz─â mai greu, ceea ce afecteaz─â memoria. ├Än acela┼či timp, alcoolul distruge acizii gra┼či, o component─â esen┼úial─â ├«n structura creierului. Alcoolul ├«n exces poate afecta unele func┼úii ale creierului, cum sunt vorbirea, memoria ┼či coordonarea.

Nicotina, cea mai nocivă substanţă

Printre numeroasele efecte nocive pe care le are fumatul asupra s─ân─ât─â┼úii, este ┼či afectarea func┼úion─ârii creierului. Substan┼úele toxice din componen┼úa ┼úig─ârilor omoar─â celulele ro┼čii, o barier─â de protec┼úie a organismului ├«mpotriva radicalilor liberi.

Sub ac┼úiunea acestora, neuronii ├«mb─âtr├ónesc prematur, iar leg─âturile dintre ace┼čtia sunt afectate, motiv pentru care impulsurile electrice se realizeaz─â cu o vitez─â mai mic─â, iar reac┼úiile sunt ├«ncetinite.

Mai mult, nicotina din ┼úig─âri duce la ├«ngustarea ┼či la sl─âbirea venelor ┼či a arterelor ┼či astfel s├óngele ajunge mai greu la creier, ├«n timp ce riscul de accident vascular cerebral cre┼čte. Sunt afecta┼úi ┼či fum─âtorii pasivi, adic─â cei care doar inspir─â fumul.

Poluarea, un inamic nev─âzut

Nivelul tot mai crescut de poluare duce la sl─âbirea sistemului imunitar. Astfel, radicalii liberi din atmosfer─â degradeaz─â celulele creierului. Fumul degajat de ma┼čini sau cel rezultat de la marile fabrici are ├«n componen┼úa sa ┼či cadmiu, un metal greu care ├«mpiedic─â organismul s─â absoarb─â necesarul zilnic de zinc.

├Än lipsa acestui mineral, apar st─ârile de confuzie, depresie, puterea de concentrare scade, precum ┼či pofta de m├óncare.

Alimentele bogate în grăsimi, un pericol

Toate alimentele semipreparate sau cele de gen fast-food sunt o surs─â de gr─âsimi saturate, nocive pentru creier. Acestea, ├«mpreun─â cu pr─âjelile, favorizeaz─â cre┼čterea gr─âsimii din s├ónge, adic─â a colesterolului ÔÇ×r─âuÔÇť. ├Än timp, acesta se depune pe vasele de s├ónge, ├«ngreun├ónd circula┼úia sangvin─â. S├óngele transport─â oxigen c─âtre creier, iar c├ónd circula┼úia lui e perturbat─â, activitatea neural─â se deterioreaz─â.

Stresul, o consecinţă nedorită a vieţii moderne

Chiar dac─â medicii ne recomand─â s─â nu l─âs─âm probleme cotidiene s─â ne afecteze ┼či s─â ├«ncerc─âm s─â ne relax─âm c├ót mai des, stresul este o component─â nelipsit─â a vie┼úii de zi cu zi. Acesta cre┼čte nivelul de cortizol, un hormon care distruge leg─âturile dintre neuroni. Astfel, probabilitatea de a suferi de Alzheimer sau de pierderi de memorie este mult mai mare.

Alimente care protejeaz─â creierul

Nucile ┼či semin┼úele, ├«ntruc├ót sunt surse de vitamina E Pe┼čtele gras, ├«n special somonul, deoarece con┼úine acizi gra┼či Omega-3 Avocado, pentru c─â are ├«n compozi┼úia sa gr─âsimi mononesaturate Cereale integrale, care au rol ├«n ├«mbun─ât─â┼úirea circula┼úiei s├óngelui Fasole uscat─â, este bogat─â ├«n glucoz─â, care este considerat─â combustibilul creierului Ciocolata neagr─â, ├«ntruc├ót are propriet─â┼úi antioxidante

Dr. Constantin Tecu

medic primar neurolog, Timi┼čoara

Cea mai important─â ┼či eficient─â metod─â de preven┼úie a bolilor neurologice este alegerea ┼či respectarea stilului de via┼ú─â echilibrat. ┼×i aici este vorba, ├«n principal, despre diet─â (rela┼úia dintre nutri┼úie ┼či s─ân─âtatea vascular─â, o diet─â bogat─â ├«n antioxidan┼úi), activitatea fizic─â (sportul ajut─â la cre┼čterea agilit─â┼úii conexiunilor ├«ntre neuroni), emo┼úiile pozitive (├«n┼úelegerea cu prietenii ┼či familia, socializarea), gestionarea emo┼úiilor (stresul este unul dintre cei mai mari du┼čmani ai s─ân─ât─â┼úii, pentru c─â favorizeaz─â oxidarea ┼úesuturilor); consumul moderat de b─âuturi alcoolice, tutun, cafea etc.

Ideal este s─â avem o via┼ú─â organizat─â, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â ne putem odihni suficient, s─â m├ónc─âm variat ┼či c├ót mai multe alimente proaspete, ┼či nu procesate, s─â facem mi┼čcare sus┼úinut cel pu┼úin 30 de minute ├«n fiecare zi ┼či s─â folosim cu m─âsur─â toate tehnologiile.