Antibioticele NU se iau cu pumnul!

Foarte mulţi dintre noi iau antibiotice la întâmplare, adesea fără recomandarea unui medic, încă de la primele semne ale unei banale răceli. Este o mare greşeală, susţin medicii, deoarece administrarea acestora după ureche poate avea consecinţe severe asupra sănătăţii.

Antibioticele luate atunci când nu este cu adevărat nevoie sau pe o durată mai scurtă ori mai lungă decât cea impusă de medic duc la apariţia microbilor rezistenţi la medicamente, care scad speranţa de viaţă a bolnavilor.

Au efect antibacterian

Dacă iei antibiotice pentru tratarea răcelii, faci mai mult rău decât bine, atrag atenţia specialiştii. De fapt, acest tip de medicamente acţionează doar împotriva bacteriilor, iar răcelile se instalează din cauza infecţiei cu un virus.

Administrarea de antibiotice în cazul infecţiilor virale poate duce la complicaţii la nivelul ficatului şi rinichilor sau la apariţia unor efecte adverse cum sunt greaţa, diareea, durerile de stomac, ameţelile. Însă cele mai importante probleme apar în cazul antibioticelor date la întâmplare copiilor, deoarece aceste medicamente le scad imunitatea şi pot declanşa, la rândul lor, unele infecţii.

"Ajutoare" ale sistemului imunitar

Antibioticele se administrează cu mare atenţie chiar şi în cazul unor infecţii de natură bacteriană. În primul rând, aceste pastile nu se iau de la primele semne de boală, pentru că nu întotdeauna este nevoie de ele. Într-o primă fază, la contactul cu agenţi patogeni cum sunt bacteriile, organismul îşi activează sistemul natural de apărare şi declanşează un contraatac puternic.

De multe ori, când imunitatea corpului este puternică, anticorpii reuşesc să facă faţă cu brio agenţilor străini şi să ucidă bacteriile. Dar în unele cazuri, când imunitatea este scăzută, corpul are nevoie de întăriri pentru a lupta cu microbii. Aici intervin antibioticele, rolul lor fiind acela de a anihila bacteriile într-un timp cât mai scurt.

Iaurtul, aliat al stomacului

Unul dintre efectele secundare ale antibioticelor este acela că ucid, pe lângă bacteriile dăunătoare, şi pe cele „bune”, al căror rol esenţial este de a menţine starea de sănătate a organismului. Aşa se întâmplă în cazul florei microbiene de la nivelul tubului digestiv, care este distrusă de antibiotice.

Din această cauză, de multe ori, după tratarea unei infecţii bacteriene, există riscul proliferării altor microorganisme din tractul digestiv, cum este candida albicans. De aceea, după ce ai terminat tratamentul cu antibiotice, medicii îţi recomandă consumul de iaurturi probiotice, care refac flora intestinală.

Respectă durata tratamentului!

Deoarece gama de antibiotice este extrem de variată, numai medicul poate stabili care este cel mai bun medicament pentru afecţiunea de care suferi. Tot medicul decide cât trebuie să dureze tratamentul, în funcţie de gravitatea bolii şi de concentraţia antibioticului respectiv.

Atenţie, durata tratamentului este extrem de importantă! Dacă îl iei mai puţin decât ţi-a spus medicul, bacteriile nu sunt distruse ci, dimpotrivă, vor reataca şi mai puternic, pentru că dezvoltă rezistenţă la tratamente. Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă depăşeşti dozele sau durata prescrisă de specialist.

Odată dezvoltată rezistenţa, tratarea infecţiei devine mult mai complexă, nemairăspunzând la medicamentele obişnuite şi fiind nevoie de altele, mai scumpe şi cu mai multe efecte secundare. În unele cazuri, antibioticele pot deveni total ineficiente şi astfel posibilităţile de tratament ajung mult mai restrânse.

Alergia poate fi periculoasă

Unele persoane sunt alergice la anumite tipuri de antibiotice. Alergia se manifestă prin mâncărimi, apariţia unor pete roşiatice pe piele, senzaţia de sufocare şi, în cazurile cele mai grave, se poate ajunge la şoc anafilactic şi la deces. În cazul în care se suspectează o astfel de alergie, se recomandă realizarea unor teste alergologice cutanate. Medicamentele care dau cel mai adesea alergii sunt penicilina şi ampicilina.

De ce e necesară antibiograma

Nici medicii nu ar trebui să prescrie antibiotice fără analize de specialitate. Aceste medicamente se iau în funcţie de bacteriile care au cauzat infecţia. Pentru a depista tipul bacteriilor respective, medicul trebuie să realizeze o antibiogramă.

Aceasta constă în expunerea bacteriilor la mai multe tipuri de antibiotic, în medii de cultură, în laborator, pentru a descoperi care este cel mai eficient. În general, sunt de evitat antibioticele cu spectru larg.

Doctor Click! vă sfătuieşte

Administrarea nejustificată de antibiotice poate duce la creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotice şi, deci, la dificultăţi în tratarea unor infecţii severe, dezvoltarea unor infecţii micotice, prin distrugerea florei microbiene saprofite (flora care uşurează digestia).

Astfel iau naştere tulburările gastrointestinale, diareea şi tot din această cauză este redusă imunitatea organismului. Antibioticele pot da, de asemenea, reacţii alergice: urticarie, crize de astm şi chiar şocuri anafilactice.

Tratamentul cu antibiotice trebuie respectat atât ca doză, cât şi ca perioadă de administrare. Dacă tratamentul este incomplet sau dacă antibioticul se administrează mai mult de 14 zile, poate determina rezistenţa la antibiotice. Acest lucru poate fi determinat şi de asocierea unui număr mai mare de antibiotice.