Câți ani are creierul tău? Un test simplu dezvăluie cât de bună este memoria ta
Multe dintre abilitățile noastre cognitive ating apogeul la vârsta de 20 de ani, dar asta nu înseamnă că ne pierdem toată inteligența pe măsură ce îmbătrânim.
Partea creierului implicată în formarea și regăsirea amintirilor se deteriorează, adesea pe măsură ce îmbătrânim. Dar, pe de altă parte, vocabularul și capacitatea de concentrare tind să fie cele mai bune la vârsta mijlocie.
O altă observație este că memoria, respectiv capacitatea noastră de a ne aminti informații noi, care este adesea folosită pentru a judeca vârsta creierului atinge vârful în 20 de ani și apoi începe să scadă considerabil de la 50 sau 60 de ani către finalul vieții.
Funcțiile creierului se dezvoltă prin stimulare, dar vârsta aduce un declin firesc. Foto: Shutterstock
Acest lucru se datorează faptului că hipocampul, o regiune a creierului implicată în formarea și regăsirea amintirilor, se deteriorează adesea pe măsură ce îmbătrânim.
Un test, realizat de site-ul web de antrenament cerebral brainHQ, dezvăluie cât de bătrân ar putea avea creierul tău, bazat pe un joc de memorie.
Testul începe prin a-ți cere să memorezi o listă de 15 cuvinte care sunt dezvăluite consecutiv timp de doar o secundă fiecare.
„Citiți fiecare dintre cuvinte și încercați să le amintiți fără a lua notițe”, explică testul.
După încheierea testului, trebuie să-ți amintești cât mai multe cuvinte posibil, pe care să le scrii pe o bucată de hârtie.
În situația în care ți-ai amintit de patru sau mai puține cuvinte, ai creierul unui bătrân tipic, de 80 de ani.
„Dacă nu te-ai descurcat atât de bine cum ai sperat, nu-ți face griji”, au spus autorii testului.„Acesta este doar un test simplu al unui tip de memorie și este destinat doar în scop demonstrative, nu este destinat să furnizeze o diaganoză medicală. Consultați-vă medicul dacă sunteți îngrijorat”, precizează autorii testului.
Când este pierderea memoriei un motiv de îngrijorare?
Majoritatea oamenilor uită lucruri din când în când și, de obicei, nu este ceva care să te facă să te îngrijorezi, dar este nevoie să investighezi cauza și să discuți despre asta cu medicul tău de familie.
