Boala arterială periferică: de ce apare şi cum se tratează

Problemă circulatorie frecventă, boala arterială periferică apare când arterele îngustate reduc fluxul de sânge spre membre, mai ales cele inferioare.

Boala arterială periferică este cauzată de ateroscleroză, adică depozitarea de grăsimi, colesterol sau calciu pe pereţii arterelor. Alte cauze, mai rar întâlnite, sunt inflamarea vaselor de sânge, răni grave ale mâinilor sau picioarelor, anatomie anormală a muşchilor şi ligamentelor şi expunerea la radiaţii.

Boala arterială periferică: simptome şi factori de risc

Când o persoană este afectată de boala arterială periferică, extremităţile şi în special picioarele nu mai primesc suficient sânge, situaţie care cauzează o serie de simptome. Un semn important al bolii e reprezentat de crampele dureroase în zona şoldurilor, a coapselor sau a gambelor, după activităţi precum mersul obişnuit sau urcatul scărilor. Severitatea acestui simptom diferă, de la un uşor disconfort la nivelul picioarelor sau amorţeală, până la durere greu de suportat. Alte simptome ale bolii arteriale periferice sunt senzaţia de rece la nivelul tălpii, răni ale degetelor sau picioarelor care nu se vindecă, schimbarea culorii pielii şi creşterea încetinită a unghiilor şi părului. La bărbaţi, poate apărea şi disfuncţia erectilă. Dacă boala avansează, durerea poate să apară şi în timpul repausului sau al somnului. Complicaţiile bolii arteriale periferice sunt ischemia critică a membrelor, care apare atunci când o rană sau o infecţie a picioarelor nu se vindecă, atacul cerebral şi infarctul.

Factori de risc

Fumatul
Diabetul
Obezitatea
Hipertensiunea
Colesterolul mărit
Vârsta înaintată
Un istoric familial de boală arterială periferică, atac cerebral sau boli de inimă

Cum se diagnostichează

Ghidurile internaţionale recomandă ca diagnosticarea bolii arteriale periferice să se facă prin măsurarea indicelui gleznă-braţ (IGB). Testul este uşor de efectuat şi nedureros şi compară, practic, tensiunea arterială de la gleznă cu cea la braţ. Valorile IGB trebuie să fie 1,0 - 1,4. Dacă sunt mai mici, pot indica îngustarea arterelor sau chiar blocarea lor. Diagnosticarea se face şi prin efectuarea unei ecografii vasculare carotidiene, test neinvaziv, care arată dacă circulaţia sângelui este normală, dacă există plăcilor de aterom sau a hematoamelor.

Opţiuni de tratament pentru boala arterială periferică

Medicul îţi poate recomanda anumite medicamente pentru tratarea acestei afecţiuni, precum: aspirină sau alte antiagregante plachetare, statine, antihipertensive şi medicamente care atenuează simptomele. Dacă boala este în stadiu avansat, se poate ajunge la intervenţii chirurgicale, operaţiile indicate fiind, după caz, angioplastia, bypass-ul sau terapia trombolitică.

Cum se previne

Cea mai eficientă metodă de prevenire pentru boala arterială periferică, dar şi unul dintre cele mai frecvente tratamente este controlul factorilor de risc şi practicarea regulată a activităţilor fizice (30 de minute pe zi). Renuţarea la fumat are o importanţă crucială. Dacă ai diabet, ţine-ţi glicemia sub control, dacă ai tensiunea şi colesterolul prea mari, ia măsuri pentru scăderea lor, urmând indicaţiile medicului.

Tot o îndrumare valabilă atât pentru prevenirea cât şi pentru tratarea bolii este legată de dieta zilnică. Adoptă un stil alimentar care să excludă sau să conţină cât mai puţine grăsimi nesănătoase (margarina, pizza congelată, chipsurile, snacks-urile, carnea şi legumele prăjite în baie de ulei).

Dacă îţi amorţesc picioarele şi te dor când te deplasezi, programează-ţi un consult medical, mai ales dacă: