7 motive pentru care colesterolul creşte

1 shutterstock 1063595057 jpg jpeg

Substanţă grasă necesară pentru buna funcţionare a organismului, colesterolul este implicat, printre altele, în producerea unor hormoni şi în formarea membranelor celulare.

Când este în exces, colesterolul LDL, denumit popular rău, se poate depune pe pereţii arterelor, producând ateroscleroză coronariană, cerebrală, periferică. Colesterolul HDL (bun) are o acţiune contrară, de transport al colesterolului rău din peretele vascular către ficat şi alte structuri care îl pot consuma sau elimina pe diverse căi.

Iată care sunt cauzele colesterolului crescut!

Dieta bogată în grăsimi animale

Ficatul produce cea mai mare parte (70%) a colesterolului de care organismul are nevoie din grăsimile consumate, restul provenind direct din hrană.

Consumul de grăsimi saturate (provenite de la animale – porc, vită, brânzeturi, unt) şi trans este o cauză a nivelului crescut al colesterolului. Este recomandat să se se limiteze consumul acestora şi să se mizeze pe grăsimile bune: polinesaturate (ulei de soia, de floarea-soarelui, de porumb – sursă de acizi graşi Omega-6 şi ulei de peşte, bogat în acizi graşi Omega-3) şi mononesaturate (nuci, arahide, ulei de măsline). Grăsimile vegetale mononesaturate şi polinesaturate de calitate şi în cantităţi moderate trebuie să reprezinte majoritatea grăsimilor consumate.

Excesul de greutate

Kilogramele în plus se asociază adesea cu niveluri crescute ale colesterolului rău. Greutatea normală ajută la echilibrarea nivelului colesterolului LDL şi al trigliceridelor, precum şi la creşterea colesterolului bun.  

Sedentarismul

Persoanele care nu fac mişcare au adesea şi colesterolul crescut. Mişcarea ajută la scăderea nivelului colesterolului. Pentru ca efortul fizic să aibă efect, este important să fie practicat regulat, cel puţin 5 zile pe săptămână. Sunt suficiente 30 de minute de mişcare zilnică, cele mai indicate activităţi fiind mersul pe jos, ciclismul şi înotul.

Vârsta

Înaintarea în vârstă este adesea corelată şi cu creşterea nivelului colesterolului. După vârsta de 20 de ani, orice persoană ar trebui să îşi măsoare profilul lipidic (colesterol, trigliceride) cel puţin o dată la 5 ani.

Fumatul

Ţigările reduc nivelul colesterolului bun, cu efect protector, favorizând, în plus, şi apariţia cheagurilor de sânge. Fumatul este un important factor de risc cardiovascular, de aceea, este recomandat să se renunţe la acest obicei.

Ereditatea

Persoanele care au în familie cazuri de hipercolesterolemie (nivel crescut al colesterolului LDL) au un risc mai mare de a moşteni genetic această problemă de sănătate.

Alcoolul

Excesul de alcool poate creşte nivelul colesterolului total. Unele studii au arătat că un pahar cu vin roşu pe zi ar creşte colesterolul bun. Totuşi, alte cercetări subliniază că alcoolul, chiar şi în doze mici, creşte nivelul trigliceridelor. Caloriile neutilizate aduse de această băutură sunt transformate în trigliceride. În plus, consumatorii de alcool au tendinţa de a consuma mai multe alimente bogate în grăsimi animale, ceea ce se traduce prin creşterea colesterolului rău.

Citeşte şi: Adevărat sau fals despre colesterol