De ce apare ateroscleroza

Mulţi dintre factorii care duc la apariţia aterosclerozei pot fi modificaţi, de aceea, este bine să ştii ce ar trebui să schimbi în stilul de viaţă.

Inamic tăcut al inimii şi nu numai, ateroscleroza duce la pierderea elasticităţii arterelor, la îngustarea şi chiar la înfundarea lor din cauza depunerii plăcilor de aterom pe pereţii acestora.

Ateromul sau plăcile de aterom se formează progresiv pe pereţii arterelor. Cantităţile mari de colesterol sangvin ajung să agreseze endoteliul, un strat subţire care căptuşeşte arterele. Prin fisurarea acestuia, colesterolul pătrunde în peretele arterial. Într-o primă fază, apar striaţii gălbui. În componenţa ateromului intră atât depozitele de colesterol, cât şi alte substanţe precum calciul (care duce la calcifierea plăcii de aterom, având ca rezultat fragilizarea pereţilor vasculari), celule şi reziduuri, care, prin acumulare, îngreunează trecerea sângelui. Când placa de aterom se rupe, corpul încearcă să repare această ruptură prin formarea unui cheag de sânge.

Nivelul crescut al colesterolului

Substanţă prezentă în toate celulele corpului, colesterolul este necesar pentru buna funcţionare a organismului. În exces însă, colesterolul se depune de pereţii arterelor care transportă sângele către organe vitale precum inima şi creierul. Pentru a minimaliza riscurile pentru sănătate, ai grijă să îţi menţii nivelul colesterolului total mai mic de 200 mg/dl, cel al colesterolului LDL (rău) sub 100 mg/dl, iar colesterolul HDL (bun) ar trebui să fie mai mare de 60 mg/dl. De asemenea, valorile optime ale trigliceridelor trebuie să fie mai mici de 150 mg/dl. 

Fumatul

Este dovedit că fumatul este factor cancerigen, dar acest obicei este dăunător şi pentru sănătatea arterelor. Fumatul scade colesterolul bun, favorizează formarea plăcilor de aterom, susţine inflamaţia la nivel arterial, creşte vâscozitatea sângelului, implicit riscul de formare a cheagurilor şi măreşte tensiunea arterială. Un fumător are riscuri de 2-3 ori mai mari de a face o boală cardiovasculară în comparaţie cu un nefumător.   

Hipertensiunea

Persoanele care au hipertensiune arterială sunt mai expuse probabilităţii de a dezvolta o boală coronariană. Acest lucru este pus pe seama faptului că tensiunea crescută acţionează ca o forţă suplimentară asupra pereţilor arterelor. Cu timpul, la hipertensivi, arterele devin mai susceptibile acumulării de plăci de aterom. Este important să îţi monitorizezi tensiunea şi, dacă este cazul, să faci schimbările de dietă şi de stil de viaţă recomandate de medicul de familie. Valorile normale ale tensiunii sunt sub 120/80 mmHg.  

Diabetul zaharat

Excesul de zahăr în sânge dăunează pereţilor arterelor, diabetul fiind recunoscut ca un factor de risc major în apariţia bolilor cardiovasculare. Dacă ai diabet zaharat, controlează-ţi nivelul glicemiei, pentru prevenirea complicaţiilor asociate. Monitorizarea se face acasă cu ajutorul glucometrului (sau a sistemelor moderne de măsurare continuă a glicemiei) ori la medic.

Obezitatea

Din alaiul de efecte negative ale obezităţii asupra sănătăţii face parte şi ateroscleroza. La adulţi, surplusul de kilograme este asociat cu apariţia aterosclerozei premature. Obezitatea duce la mărirea tensiunii arteriale, la suprasolicitarea inimii şi la creşterea nivelului colesterolului. Este important ca persoanele cu kilograme în exces să slăbească treptat, sub îndrumarea unui nutriţionist.   

Alimentaţia dezechilibrată

O dietă în care predomină grăsimile animale şi zahărul întreţine ateroscleroza. „Alimentaţia neraţională este recunoscută ca fiind unul dintre factorii de risc ai procesului de ateroscleroză. Există nenumărate dovezi care atestă că regimurile hipercalorice, bogate în grăsimi animale, cu un conţinut crescut de acizi graşi saturaţi şi colesterol, sau bogate în produse zaharoase rafinate exercită un efect de alterare a structurii şi normale a intimei funcţionalităţii (n.r. strat al arterelor) vasculare”, se arată în cartea „Exerciţiul fizic în combaterea aterosclerozei”.  

Sedentarismul

Se consideră că persoanele sedentare au un risc comparabil cu cel al fumătorilor în ceea ce priveşte apariţia bolilor cardiovasculare. Probabilitatea de instalare a bolii coronariene şi a accidentului vascular cerebral este aproape redusă la jumătate la persoanele cu o viaţă activă. Mersul vioi, înotul, ciclismul, alergările practicate zilnic, câte o jumătate de oră, au efect benefic, preventiv.

Ce nu poate fi modificat

Sunt 3 factori de risc asociaţi aterosclerozei asupra cărora nu se poate interveni: vârsta, ereditatea şi sexul.

Vârsta. Ateroscleroza se agravează pe măsura înaintării în vârstă. Pe de o parte, la vârsta a treia, arterele îşi pierd elasticitatea în cadrul procesului natural de îmbătrânire, ceea ce le face vulnerabile acumulării de aterom. Pe de altă parte, vârsta înaintată este un factor de risc şi prin prisma expunerii şi acumulării de alte cauze care duc la apariţia aterosclerozei.

Ereditatea. Este foarte posibil ca persoanele care au părinţi cu ateroscleroză să fie afectate, la rândul lor, de această boală a arterelor.

Sexul. Bărbaţii au un risc mai mare de a face ateroscleroză. Femeile sunt protejate până la menopauză pe estrogen, hormon benefic în ceea ce priveşte profilul lipidic, sensibilitatea la insulină şi tensiunea arterială. După menopauză, ateroscleroza evoluează şi la femei, dar mai puţin sever ca la bărbaţi.

Ştiai că...

...administrarea de pilule anticoncepţionale poate grăbi formarea plăcilor de aterom?