Pătlagina te scapă de tuse şi vindecă rănile

1 2 jpg jpeg

Frunzele de pătlagină au efecte hemostatice (opreşte sângerările), cicatrizante şi antiinfecţioase.

De asemenea, fluidifică secreţiile bronhice, ajutând la eliminarea lor şi la calmarea tusei. În caz de culcer stomacal, datorită taninului, planta are efect antidiareic şi cicatrizant.

Terapia cu

a dat rezultate bune în ateroscleroză (preparatele având capacitatea de scădea colesterolul) şi în echilibrarea tensiunii arteriale. Se foloseşte sub formă de infuzie, sirop, alifie, cataplasme, capsule.

Siropul de pătlagină este un remediu eficient pentru tratarea tusei. Se prepară dintr-o mână de frunze proaspete de pătlagină, fierte în 500 ml de apă. Se lasă să fiarbă la foc mic, jumătate de oră. După răcire, se amestecă cu 100 ml de miere. Conţinutul se pune într-o sticlă şi se ţine într-un loc răcoros. Se iau 2-3 linguriţe pe zi.

Ceaiul de pătlagină e bun şi în caz de ulcer stomacal. Infuzia se prepară din 10 frunze uscate la o cană de apă clocotită. Se beau 3 ceaiuri pe zi.

Preparată din frunze tinere, tinctura de pătlagină tratează infecţiile urinare. Frunzele proaspete se pun într-un borcan, fără a fi presate. Peste ele se toarnă alcool alimentar sau chiar ţuică de casă, astfel încât să le acopere. Se lasă la macerat 15 zile, vasul fiind agitat de câteva ori pe zi. După ce se strecoară, se păstrează la rece, în sticluţe mici, închise la culoare. Se iau câte 10 picături sau o linguriţă diluată în apă.

Pentru a opri hemoragiile, aplică frunzele proaspăte direct pe rănile superficiale. În cazul rănilor purulente, prepară un ceai obţinut din 20 g frunze uscate şi mărunţite la o cană cu apă clocotită, lăsate la infuzat 15 minute. Se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.

Remediile pe bază de pătlagină nu sunt recomandate femeilor însărcinate şi nici celor care alăptează.