Melatonina, posibil tratament pentru COVID-19?

O cercetare recentă arată că melatonina, hormon implicat, printre altele, în reglarea somnului, ar putea fi o opţiune pentru tratarea COVID-19.

Melatonina este o substanţă chimică produsă de epifiză, o glandă mică aflată la baza creierului. Substanţa se găseşte şi sub formă de suplimente, acestea fiind prescrise, de pildă, celor care nu pot dormi bine. Organismul nostru secretă melatonină doar pe timpul nopţii. Punctul culminant al producţiei de melatonină este la mijlocul nopţii, iar apoi nivelul începe să scadă, producţia diminuându-se pe măsură ce apare lumina zilei. Cea mai mare cantitate de melatonină este secretată în primii ani de viaţă, după care scade, pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Combate insomnia

Odată cu înaintarea în vârstă, unele persoane au nevoie de melatonină pentru a se bucura de un somn mai bun. Numeroase studii au arătat că administrarea suplimentelor cu melatonină cu 30-60 de minute înainte de culcare combate insomnia şi îmbunătăţeşte calitatea somnului. Este un supliment potrivit şi celor care se trezesc des noaptea şi celor care adorm greu. Administrarea suplimentelor de melatonină este recomandată şi celor care lucrează în ture de noapte (pentru reglarea ritmului circadian), în caz de decalaj orar şi celor care se confruntă cu oboseală cronică din cauza privării repetate de somn.   

De ajutor contra arsurilor la stomac

Cercetătorii au descoperit că melatonina suprimă acidul gastric şi protejează esofagul de efectele refluxului. Potrivit unui studiu, persoanele care au luat un supliment cu melatonină, plus vitamine din complexul B şi aminoacizi au raportat unele îmbunătăţiri după doar o săptămână. Iar după 40 de zile, participanţii şi-au rezolvat complet simptomele bolii de reflux gastroesofagian.

Tratează migrenele

Melatonina este foarte utilă în prevenţia şi tratamentul migrenelor. Cercetările au arătat că hormonul ajută la reducerea frecvenţei şi intensităţii durerilor de cap atât de neplăcute. De pildă, pacienţii cu migrene cărora li s-au administrat 3 mg de melatonină în fiecare seară, cu 30 de minute înainte de culcare, au spus după 3 luni de tratament că frecvenţa durerilor s-a redus la jumătate, iar durata lor s-a scurtat.

Oferă protecţie cardiovasculară

Hormonul secretat de epifiză este un aliat care are grijă şi de sănătatea sistemului cardiovascular. Cercetătorii spanioli au măsurat nivelul melatoninei din timpul nopţii la pacienţii care au suferit un atac de cord şi apoi i-au monitorizat 6 luni. Specialiştii au descoperit că persoanele care au suferit ulterior un atac de cord au avut niveluri mai scăzute ale acestui hormon.

Previne diabetul

Pe lângă factorii de risc care duc la apariţia diabetului de tip 2 (precum obezitatea, istoricul familial, o dietă precară şi sedentarismul), oamenii de ştiinţă au descoperit un alt „vinovat“: nivelul scăzut de melatonină. S-a observat pe durata unui studiu de 12 ani că femeile care nu s-au îmbolnăvit de diabet aveau un nivel mai ridicat ale acestui hormon. Cercetătorii au ajuns la concluzia că secreţia scăzută de melatonină aproape că dublează riscul de diabet.

Protejează retina

Graţie puternicelor proprietăţi antioxidante, melatonina protejează celulele retinei împotriva acţiunii radicalilor liberi. De exemplu, la pacienţii cu degenerescenţă maculară (cărora li s-a administrat melatonină înainte de culcare, timp de 3 până la 6 luni) acuitatea vizuală a rămas stabilă, iar deteriorarea retinei a fost mai mică.

Ameliorează sindromul premenstrual

Un nivel scăzut al melatoninei favorizează tulburarea disforică premenstruală. Aceasta este o formă severă a sindromului premenstrual şi afectează un procent mic de persoane. Femeile care suferă de această tulburare au o scădere drastică în ceea ce priveşte nivelul de melatonină în a doua jumătate a ciclului menstrual, atunci când progesteronul este la cel mai înalt nivel.

Limitează creşterea tumorilor

„În studii de laborator s-a demonstrat că melatonina limitează progresia cancerului mamar. Este, totodată, dovedit faptul că melatonina inhibă proliferarea şi creşterea celulelor neoplazice, iar efectul său antioxidant reduce semnificativ reacţiile adverse ale chimioterapiei, fiind astfel identificat un potenţial rol adjuvant în tratamentul antitumoral“, explică dr. Ionela Baciu, medic endocrinolog la Centrul Medical ProVita. Unele studii au evidenţiat, în cazul anumitor tipuri de tumori cerebrale, o prelungire a supravieţuirii pacienţilor care au primit suplimente cu melatonină, comparativ cu cei care au urmat doar tratament suportiv/paliativ.

SFATUL SPECIALISTULUI

Dr. Ionela Baciu, medic specialist endocrinologie, Centrul Medical ProVita – Diagnostic şi tratament, Bucureşti

În ultimii ani, a fost sugerat un rol al melatoninei în modularea răspunsului sistemului imun. Are rol important imunostimulator, dar uneori poate agrava anumite boli autoimmune preexistente, cum e cazul poliartritei reumatoide. Are proprietăţi antioxidante, antiîmbătrânire şi antitumorale. În cazul pacienţilor cu hipertensiune – şi mai ales al celor cu valori mari nocturne – administrarea de melatonină pare a ameliora controlul valorilor tensionale. Melatonina intervine în protecţia inimii de leziunile ischemice din bolile cardiovasculare, în special cele asociate cu sindromul metabolic şi obezitatea, administrarea de melatonină îmbunătăţind şi profilul lipidic al pacienţilor.