Din dorinţa de a scăpa de bisturiu sau pentru a ameliora durerile, tot mai mulţi oameni solicită ajutorul kinetoterapeuţilor. Află în ce situaţii este recomandată recuperarea medicală şi ce greşeli zilnice ne afectează mobilitatea de la Bogdan Goga, kinetoterapeut.

Click! Sănătate: Care sunt principalele probleme de sănătate cu care se prezintă românii la kinetoterapeut?

Bogdan Goga: Kinetoterapia şi recuperarea medicală în România este nişată pe două sau trei direcţii. În general, românul ajunge la kinetoterapeut cu o problemă ortopedică: fractură, luxaţie, entorsă. Urmează cazurile neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau o formă de pareză. Românii cer ajutorul kinetoterapeutului când au o problemă posturală a coloanei, fie că vorbim de partea de durere a adultului sau de tulburări de postură la copii: cifoză, o atitudine cifotică sau, mai rar, scolioză. Recuperarea medicală are un rol important şi după mastectomii sau în cazuri urologice, cum este incontinenţa urinară. Este de ajutor şi în tulburări ORL, aici putând fi vorba de vertij. Din păcate, recuperarea medicală nu este bine dezvoltată în România.

Cum ne afectează viaţa modernă sănătatea?

Cred că viaţa modernă ne-a făcut un mare deserviciu. Acum 100 de ani, oamenii făceau mai multă mişcare şi, deşi ne place sau nu să credem, noi suntem făcuţi să ne mişcăm, nu să stăm. Omul avea un ciclu al mişcării, care se modifica în funcţie de anotimpuri, pentru că anumite gesturi le făcea iarna, altele vara şi altele primăvara, iar atunci exista un echilibru.

Astăzi, oamenii fac aceleaşi gesturi repetitive, indiferent de anotimp. Stau în aceeaşi poziţie ore la rând, fie că stau la birou sau la volan, iar gesturile repetitive conduc la suprasolicitare şi la o îmbătrânire mai rapidă a anumitor structuri, provocând coxartoză sau hernie de disc. Purtatul unei genţi grele pe un singur umăr, poziţia pe care o avem stând pe scaun, poziţia în care dormim, faptul că mâncăm mai mult decât are corpul nostru nevoie, aceste gesturi ne afectează, de asemenea, sănătatea.

Ce presupune mişcarea pe care ar trebui să o facem?

Să nu confundăm mişcarea cu sportul. Sunt mulţi oameni cărora li se spune că nu fac mişcare şi se apucă de un sport la 30 sau la 40, deşi nu au mai practicat vreo activitate fizică până atunci şi ajung să dezvolte o problemă articulară. Mişcarea înseamnă mobilizarea corpului cât mai des. De exemplu, dacă am de mers 2 staţii, nu iau autobuzul şi merg pe jos, dacă stau la etajul 4, nu iau liftul, ci merg pe scări. Trebuie să punem în mişcare muşchi variaţi pentru a exista un echilibru.

La ce ar trebui să fim atenţi când cumpărăm o saltea sau o pernă?

Salteaua ar trebui să fie nici tare, nici moale, mai exact, atunci când presezi, ar trebui ca salteaua să-ţi creeze senzaţie de rigiditate. În ceea ce priveşte perna, atunci când stăm pe spate sau pe lateral, coloana ar trebui să fie dreaptă. Acum au apărut foarte multe perne ortopedice, însă eu nu sunt adeptul pernelor sau al saltelelor cu spumă de memorie, pentru că dacă noi avem o tulburare în postură, pernele şi saltelele vor lua acea memorie şi noi ne vom menţine poziţia incorectă. Somnul ar trebui să vină ca o reechilibrare a corpului pentru a ne recăpăta vitalitatea. Nu trebuie să renunţăm la pernă, deoarece atunci când dormim în lateral muşchii vor sta în tensiune întreaga noapte.

Cum ne afectează o postură incorectă sănătatea?

O tulburare posturală va crea o suprasarcină la nivelul coloanei vertebrale, coloana lombară îşi va pierde din curbură şi atunci toată greutatea va cădea pe discurile intervertebrale, ceea ce va provoca hernie de disc. Lumea caută să stea cât mai comod, însă astfel organismul va consuma cât mai puţină energie.

Să menţinem o poziţie corectă este un efort, deoarece creierul va căuta poziţia cea mai comodă. Pentru a avea o postură corectă, atunci când stăm pe scaun, picioarele ar trebui să stea într-un unghi de 90 de grade, este necesar un suport pentru partea lombară, iar dacă stăm la televizor sau la calculator, dispozitivul trebuie să fie la nivelul ochilor. Nu trebuie să aplecăm capul după telefon, ci să-l aducem pe acesta mai aproape de ochi, deoarece creierul va încerca să se apropie de centrul lui de interes.

În ce constă recuperarea medicală în cazul herniei de disc?

Depinde cui ne adresăm, unui pacient care a avut operaţie sau unuia care a trecut deja prin intervenţia chirurgicală. Dacă operaţia nu a avut loc, programul de recuperare are nişte obiective clare. Primul constă în combaterea durerii, deoarece aceasta este principala cauză pentru care oamenii vin la doctor, nu pentru că li se pare că stau strâmb.

După ce depăşim momentul dureros, cel mai adesea, durerea de spate vine cu o lipsă de mobilitate la nivelul coloanei vertebrale şi a unor muşchi-cheie. Din acest motiv, trebuie să recreăm mobilitatea şi să dezvoltăm forţa musculară a anumitor grupe, după care urmează coordonarea, mobilitatea şi corectarea posturii.

În funcţie de ce obiectiv avem, ne folosim de diverse mijloace: tratament medicamentos, electroterapie, masaj sau exerciţii specifice, cum sunt cele cu greutăţi după ce s-a recuperat forţa musculară. Când durerea iradiază pe picior, dar fără să se piardă forţa musculară, pot fi încercate exerciţii de kinetoterapie în cazul herniilor de disc. În schimb, dacă persoana simte o slăbiciune a muşchilor, este recomandată intervenţia chirurgicală.

La ce trebuie să fie atenţi părinţii pentru a vedea din timp tulburările de postură la copii?

Părinţii ar trebui să urmărească poziţia capului. Dacă trasează o linie imaginară de la ureche, ea ar trebui să coboare perpendicular până la gleznă. Dacă ea este mai în faţă sau mai în spate, atunci este vorba de o tulburare postulară şi ar trebui să meargă la un medic specialist pentru o evaluare.

Dacă se uită din spate la copil, atunci umerii ar trebui să fie drepţi. De asemenea, îl pot dezbrăca pe cel mic, după care să-l aplece în faţă de la mijloc, iar orice inegalitate în trunchi necesită un consult.

Greutăţile sau încălţămintea neadecvată pot provoca o atitudine scoliatică, nu scolioză. Din acest motiv, ghiozdanele nu ar trebui purtate pe un singur umăr, ci pe ambii, bretelele trebuie să fie bine strânse pe lângă corp, astfel încât să nu poţi băga mâna între ghiozdan şi spate. Dacă ghiozdanul atârnă pe spate, organismul se va contrabalansa, se va apleca uşor în faţă, iar postura va fi incorectă.

Ce provoacă apariţia limfedemului după operaţia de mastectomie?

Există anumiţi factori favorizanţi, cum ar fi căratul unei greutăţi pe acea mână, orice zgârietură ori arsură, haine care foarte strâmte sau statul la căldură. Atunci când lumea se gândeşte la kinetoterapeut crede că el poate să rezolve orice, însă şi acest domeniu are anumite specializări. Nu orice kinetoterapeut poate să lucreze eficient cu pacienţii cu limfedem, deoarece tratamentul trebuie să fie specializat.

Prin drenaj limfatic se urmăreşte scăderea limfedemului. Acesta cuprinde drenajul limfatic manual, prin care terapeutul, cu ajutorul mâinilor, creează zone mai scăzute de presiune, în care să se ducă limfa. Urmează o serie de exerciţii, deoarece pompa musculară poate redirecţiona limfa. După drenaj se realizează o bandajare, care să susţină acasă ce a facă terapeutul în cabinet. Este necesară şi educaţia pacientului, prin care este sfătuit să nu se zgârie, să nu se taie, să nu doarmă pe acea mână etc.

De ce ne trezim cu dureri de spate?

În acest caz, fie suprafaţa pe care dormim nu este cea adecvată, fie suferim de un reumatism inflamatoriu autoimun şi atunci ar trebui să cerem sfatul medicului. Dacă suferim de dureri, atunci ar trebui să găsim o poziţie de somn în care să nu ne doară corpul. O persoană care nu s-a odihnit va resimţi automat durerile la o intensitate mult mai mare.

Cum contribuie kinetoterapia la recuperarea după un accident vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral este atât de rapid invalidant încât în 1-2 ore sau aproape imediat nevoile de bază, cum sunt alimentaţia, deplasarea sau cele igienice, se pierd şi este o traumă imensă, mai ales că cele mai multe persoane nu au avut niciun semn sau nu au ştiut cum să-şi traducă semnele.

Persoana trebuie rapid recuperată pentru a nu se pierde mobilitatea musculară. Accidentul vascular nu cauzează o problemă în forţa musculară sau în amplitudinea de mişcare, ci în controlul motor. Pacienţii nu mai pot să dea comanda din creier să mişte mâna şi, automat, ceea ce nu se foloseşte se transformă şi se pierde.

În timp, când va reveni comanda, muşchiii vor fi deja atrofiaţi. Din acest motiv, este important ca recuperarea medicală să aibă loc cât mai repede după AVC.

CV

Absolvent Facultatea de Kinetoterapie din cadrul Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti

Fondator al Centrului Terapie pentru Mişcare

Fizioterapeut în cadrul secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă a Institutului Clinic Fundeni

Asistent universitar la Facultatea de Kinetoterapie, UNEFS, Bucureşti.