Florentina Gheorghiu, consultant acreditat în alăptare în Spitalul Băneasa: Alimentația la sân se face la cererea nou născutului, care poate fi alăptat de 8-12 ori pe zi
România are una dintre cele mai mici rate ale alăptării la nivelul statelor europene, conform unui studiu UNICEF, care arată că în țara noastră doar 12.6% dintre copii sunt alăptați exclusiv la sân în primele 6 luni de viață. Este cunoscut faptul că hrănirea exclusiv la sân a bebelușului în primele luni de viață are multiple beneficii, atât pentru mamă cât și pentru copil. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naștere şi până la vârsta de șase luni, iar hrana complementară ar trebui introdusă în paralel cu alăptarea și este indicat să continue până la vârsta de doi ani.
Discutăm pe larg despre care sunt problemele pe care le întâmpină mamele în procesul de alăptare cu Florentina Gheorghiu, consultant acreditat în alăptare în cadrul Spitalului Băneasa.
Când începe organismul mamei să se pregătească pentru procesul de alăptare ?
Organismul mamei are capacitatea de a se adapta singur, din mers, trecând prin toate etapele de transformare din cele 9 luni de sarcină. Acesta este ultimul pas din tot ceea ce presupune călătoria aducerii pe lume a copilului. Desigur, este important ca mama să se informeze la rândul ei din surse avizate cu privire la alăptare și să se pregătească emoțional pentru aceasta perioadă care poate veni cu o serie de provocări. În ultimii ani s-a dezvoltat din ce în ce mai mult direcția consultanței și a cursurilor de alăptare.
Cum ajută cursurile de alăptare o viitoare mamă, ce învață concret la un astfel de curs?
În primul rând, învață despre cum funcționează alăptarea ca proces de ansamblu, cum poate să inițieze acest proces. Un alt lucru pe care îl învață mamele, face referire la beneficiile alăptării atât pentru mamă, cât și pentru copil, care sunt fazele secreției lactate, despre adaptarea laptelui matern la nevoile nou născutului, despre indicatorii alăptării ori despre stimularea secreției lactate. Nu în ultimul rând învață despre diferitele poziții pentru alăptare, despre cum pot să folosească pompa de sân pentru extragerea laptelui matern și conservarea acestuia. Curbele de creștere ale nou născutului sunt o altă direcție de informare pe care o descoperă la curs și, bineînțeles, află despre dificultățile pe care mama le poate întâmpina în perioada de alăptare.
Care sunt cele mai frecvente probleme care pot să apară la începutul alăptării?
Cele mai frecvente dificultăți cu care se confruntă proaspetele mame în perioada de început a alăptării sunt: angorjarea sânilor, ragadele (rănile mamelonului), dificultățile în procesul de atașare la sân a copilului din cauza mameloanelor plate sau ombilicate ori blocarea unor canale care conduce la imposibilitatea pe moment de hrănire a copilului.
De câte ori trebuie hrănit pe zi un nou născut și cum poate o mamă să știe dacă are lapte suficient?
Alimentația la sân trebuie făcută la cererea nou născutului și acesta poate să fie alăptat de 8-12 ori pe zi. În timpul mesei, mama urmărește ritmul în care copilul inghite. După supt, sânii sunt mai moi, pentru că se golesc. Bebelușul are episoade de somn și se trezește singur atunci când îi este foame.
Care sunt motivele reale pentru care o mamă nu are lapte suficient?
Cu toate că majoritatea mamelor își pot alăpta exclusiv la sân bebelusii, există și mame care nu produc suficient lapte, astfel încât să-i asigure bebelusului necesarul de hrană. Poate fi o situați etemporară sau permanentă, iar motivele reale pot fi urmatoarele: hipoplazia mamară (țesut glandular insuficient care nu are legatură cu forma ori mărimea sânului), o intervenție la nivelul sânului care a afectat și glanda mamară, anemia, diabetul, dereglările hormonale (de ex.la nivelul tiroidei), retenție de fragmente din placentă. Însă în egală măsură, la o penurie de lapte matern poate conduce și atașările incorecte la sân și suptul ineficient. În acest sens, puneți bebelușul cât mai des la sân și asigurați-vă că atațările sunt corecte și bebelușul suge activ. Înainte de a iniția o sesiune de alăptat, puteți să aplicați ceva călduț pe sâni sau faceți un masaj sânilor. Aceste lucruri îl ajută pe copil să extragă din sân o cantitate mai mare de lapte.
De asemenea, hidratarea corespunzătoar și o diectă adecvată sunt recomandate. Mama trebuie să fie atentă la odihna proprie, să fie relaxată. Se poate utiliza pompa de sân pentru stimulare suplimentară, iar în cazul în care aceste metode nu funcționează corect, se poate crește cantitatea de lapte pe care corpul o produce consumând substanțe galactogene.
Există alimente care sporesc producția de lapte?
Laptele matern se produce printr-un mecanism hormonal, astfel că alimentația mamei este importantă doar prin prisma faptului că în lipsa unei diete echilibrate, în organism se produc dezechilibre care îl pot afecta secundar și pe copi. Așadar alimentația mamei în perioada de alăptare trebuie să fie echilibrată, bazată pe piramida nutrițională, cu un aport suplimentar de 350-400 calorii/zi și cu o hidratare adecvată.
Este recomandat ca în această perioadă mama să evite consumul de grăsimi și dulciuri în exces. De asemenea trebuie evitat consumul de alimente tip fast food, prăjelile, conservele si alimentele în procesarea cărora au fost folosiți mulți conservanți, coloranți și aditivi alimentari (cum sunt mezelurile).
Nu este recomandat consumul de carne crudă (poate fi o sursă de salmonella, trichinella, toxoplasmoza și chiar e-coli), lapte nepasteurizat sau brânzeturi moi obținute din lapte nepasteurizat (pot fi o sursă de listeria), ouă crude (pot fi o sursă de salmonella), pește crud și icre (pot fi contaminate cu listeria) și pește gras bogat în mercur (ex. rechin, pește spada, ton roșu), iar alcoolul este interzis în alăptare.
Discutam mai sus despre problemele cu care se confruntă mamele la începutul procesului de alătare. Însă, odată trecută această primă etapă, ce alte situații ar mai putea apărea? Care sunt cauzele?
Am enumerat anterior cele mai frecvente probleme apărute în perioada în care mama începe să alăpteze, însă pe tot parcurul procesului acestea pot persista sau reapărea. Astfel:
- Mameloanele dureroase - cel mai des se întâmplă în primele zile de alăptare și au drept cauză fie atașarea incorectă la sân a copilului, fie îngrijirea neadecvată a mameloanelor.
- Angorjarea sânilor - apare ca urmare a dezechilibrului între cerere și ofertă, când copilul nu suge suficient astfel încât să golească sânii, iar acești acumulează lapte.
- Blocarea unor canale galactofore- situație care se poate intâmpla atunci când alăptările sunt prea rare (sânii sunt neglijați mai multe ore, mama trece peste masa copilului fără să alăpteze sau să se mulgă) ori atunci când poziționarea copilului la sân este incorectă. Se poare întâmpla inclusive atunci când mama poartă un sutien sau o bustieră neadecvată.
- Ragadele - apar cel mai des ca o consecință a atașărilor incorecte, dar pot fi cauzate și de pompe de muls necalitative sau incorect utilizate.
- Mastita – este o complicație infecțioasă la nivelul sânilor și poate fi cauzată de mameloanele rănite care pot să atragă infecția; de blocarea canalelor galoctofore (când nu mai este permisă trecerea laptelui din alveole către mamelon, sânii golindu-se incomplete), de utilizarea unor dispozitive nesterile pentru mamelon.
- Candidoza mamară - se transmite de pe sânul mamei către gura bebelușului și invers, ambii necesitând tratament concomitent.
Ce este greva suptului, când apare, din ce cauze si ce e de făcut în acest caz?
Prin greva suptului ne referim la perioada în care bebelușul alăptat refuză brusc să mai sugă la sân. Cauzele refuzului pot să fie diferite, unele de natura medicală (nas infudat, secreții nazale care îi obsturează bebelușului căile respiratorii, febra, leziuni la nivelul cavității bucale a bebelușului, otita etc) altele psihologice (separarea mamei de copil pentru o vreme, confuzia sân-tetina biberonului, reacții involuntare ale mamei care se produc în timpul alăptării și care pot speria bebelușul), dar pot fi și motive legate chiar de procesul de alaptare.
Ce sfaturi le ajută pe mamele care alăptează gemeni ori tripleți?
Organismul mamei se pregătește înă din timpul sarcinii pentru marele eveniment. Mamele de gemeni pot încerca de la început să-i alăpteze pe gemeni în tandem, adoptând poziții în care să-i poată susține pe amândoi - fiecare copil la câte un sân. Este totodată ă bună modalitate de a economis timp pe care mama poate să-l folosească pentru odihnă. Daca mamei îi este greu la început să-i susțină simultan, este încurajată să-și hrănească copiii pe rând, trecând la alăptarea concomitentă mai tarziu.
Mamele de gemeni ori tripleți nu trebuie să își facă griji, indiferent că alăptează simultan mai mulți bebeluși, lactația este stimulată corespunzător, corpul mamei fiind capabil să producă lapte suficient pentru nevoile a doi sau trei copii. O varinată ideală ar fi ca mama să ofere fiecăruia dintre bebeluși câte un sân la o masa, urmând ca la următoarea masă bebelușii să fie poziționați invers. În acest mod fiecare copil se obișnuiește să sugă din amândoi sânii, iar stimularea va fi făcută asemanator, deoarece fiecare copil are propriul ritm de a suge.
Pompa de sân este extrme de utilă pentru extragerea laptelui, atunci când bebelusșii nu pot fi atașați la sân.
