Cele mai comune cauze ale avortului spontan

Un avort natural sau spontan presupune pierderea fătului înainte de cea de-a 20-a săptămână de gestaţie. Cele mai multe dintre avorturile spontane au loc în primele 3 luni de sarcină, dar există şi situaţii rare când acestea se întâmplă mai târziu. Află care sunt cele mai comune cauze ale unui avort natural şi cum poţi preveni anumiţi factori de risc!

Semne la care să fii atentă

Semnele unui avort spontan includ sângerări vaginale de la uşoare la severe, scurgerea de ţesut sau fluide din vagin, dureri abdominale severe, dureri de spate de la uşoare la severe, pierdere în greutate, mucus alb spre rozaliu. Câteva pete sângerânde şi o stare uşoară de disconfort sunt simptome frecvente după un avort spontan. Dacă te confrunţi cu sângerări abundente, stări febrile, frisoane, scurgeri vaginale urât mirositoare şi/sau dureri, cere imediat sfatul medicului, deoarece acestea pot fi semnele unei infecţii, denumite şi avort cu şoc septic.

Defectele genetice sau cromozomiale

Cromozomii sunt purtători de gene. La un făt în curs de dezvoltare, un set de 23 de cromozomi este moştenit de la mamă şi un alt set de 23 de cromozomi - de la tată. Uneori, fătul poate primi prea mulţi sau nu suficient de mulţi cromozomi. Motivele pentru care se întâmplă acest lucru sunt adesea neclare, iar fătul nu se va putea dezvolta normal, ducând astfel la un avort spontan.

Probleme cu placenta

Placenta este un organ care se dezvoltă în uter în timpul sarcinii şi are rol de respiraţie şi de nutriţie al embrionului şi fătului. Dacă există o problemă cu dezvoltarea placentei, aceasta poate duce chiar şi la un avort spontan.

Bolile cronice

Câteva dintre bolile cronice ale mamei pot creşte riscurile de apariţie a avortului spontan în cel de-al doilea trimestru de sarcină, mai ales dacă acestea nu sunt tratate sau monitorizate suficient: diabet, hipertensiune arterială severă, afecţiuni renale, hipertiroidism, hipotiroidism, sindrom antifosfolipidic, lupus.

Infecţiile

Următoarele infecţii sau boli cu transmitere sexuală pot favoriza riscul de a face avort spontan, şi anume: rubeola (în cazul gravidelor nevaccinate), infecţia cu Citomegalovirus (CMV), vaginoza bacteriană, HIV, chlamydia, gonoreea, sifilisul sau malaria.

Toxiinfecţia alimentară

Consumul de alimente contaminate cu bacterii poate duce la apariţia unui avort spontan. Listerioza, toxoplasmoza şi salmoneloza sunt infecţii alimentare cauzate de bacterii sau paraziţi şi care apar, de obicei, în urma consumului de lactate nepasteurizate, carne gătită necorespunzător şi ouă crude ori semi-crude.

Col uterin slăbit

În unele cazuri, muşchii colului uterin pot deveni mai slabi decât de obicei şi astfel pot determina colul uterin să se deschidă prea devreme în timpul sarcinii, ducând la un avort spontan. Acest lucru se mai numeşte şi insuficienţă cervicală. Cauzele pot fi de natură congenitală (înnăscută) sau pot apărea în urma unor proceduri obstetricale/ginecologice.

Sindromul ovarelor polichistice (SOP)

Este o tulburare hormonală care afectează modul în care funcţionează ovarele. Atunci când SOP nu este tratat, se poate produce un avort spontan.

Alţi factori de risc

• Femeile trecute de 35 de ani au un risc mai mare de a face avort spontan
• Fumatul, alcoolul şi consumul de droguri în timpul sarcinii
• Un indice de masă corporală (IMC) prea mic sau prea mare
• Istoricul de avort spontan.

Ce poţi face pentru a-l preveni

Chiar dacă nu poţi preveni întotdeauna apariţia unui avort spontan, ceea ce poţi face este să-ţi asiguri, în continuare, îngrijirea de care ai nevoie în timpul sarcinii. Cu alte cuvinte:

• Respectă-ţi programările la controalele de rutină.
• Cere sfatul medicului tău în ceea ce priveşte analizele şi investigaţiile medicale pe care trebuie să le faci în funcţie de cauzele amintite mai sus şi nu numai.
• Elimină factorii de risc.
• Limitează consumul de cofeină urmând recomandările specialiştilor: nu mai mult de 200 mg, indiferent de sursa alimentară.

Ce NU poate cauza un avort spontan

• Exerciţiile fizice. Totuşi, discută în prealabil cu medicul tău despre tipurile de activităţi fizice care ţi se potrivesc şi timpul pe care le poţi acorda. 
• Actul sexual
• Locul de muncă
• Starea emoţională
• Călătoria cu avionul
• Mâncarea picantă.