Doar 31% dintre femeile din România asociază cancerul de col uterin cu infecţia cu HPV

1 vizual campanie hpv jpg jpeg

MSD România lansează o campanie de informare şi conştientizare adresată părinţilor cu privire la afecţiunile provocate de infecţia cu HPV şi importanţa vaccinării anti-HPV.

Campania de informare cu privire la infecţia cu Virusul Papilomului Uman (HPV) şi protecţia prin vaccinare anti-HPV, „Limbajele iubirii”. Avizată de Ministerul Sănătăţii, campania îşi propune să contribuie la creşterea nivelului de informare şi conştientizare în rândul părinţilor cu privire la infecţia cu HPV şi afecţiunile provocate de aceasta, precum şi la importanţa vaccinării, ca mijloc de preveţie primară, în perioada preadolescenţei şi adolescenţei. Părinţii vor beneficia prin intermediul platformei https://www.protejeaza-tedehpv.ro/ de o serie de materiale educaţionale despre HPV, afecţiunile cauzate de infecţia cu acest virus, cele mai frecvente mituri şi informatii privind mijloacele de prevenţie disponibile. Website-ul, precum şi celelalte materiale dezvoltate în cadrul campaniei – broşură dedicată părinţilor, animaţie, articole - au la bază date validate ştiinţific şi formate grafice atractive, astfel încât să facă informaţia accesibilă şi uşor de urmărit. Pentru a oferi părinţilor informaţii cuprinzătoare şi pentru a răspunde celor mai frecvente întrebări legate de infecţia cu HPV şi vaccinarea anti-HPV, pe website va fi disponibil şi un e-book gratuit pe care părinţii îl vor putea descărca. Platforma https://www.protejeaza-tedehpv.ro/ va beneficia de o serie de instrumente interactive care au rolul de a-i ghida pe părinţi către categoriile de conţinut relevante pentru ei. Website-ul este gandit ca un spatiu virtual central de informare cu privire la infecţia cu HPV şi modalităţile de prevenţie disponibile şi va fi promovat cu ajutorul unei campanii media digitale, precum şi în cabinetele medicilor de familie.

La nivelul Uniunii Europene, România este, din păcate, ţara cu cea mai mare incidenţă şi cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, malignitate cauzată aproape în totalitate (99%,) de infecţia cu HPV. Rata de mortalitate prin cancer de col uterin în România este de patru ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. Pe lângă cancerul de col uterin, infecţia cu HPV este asociată şi cu dezvoltarea altor tipuri de cancer care afectează deopotrivă femeile şi bărbaţii: de exemplu, cancere ale organelor genitale masculine sau feminine - penis, vagin sau vulvă sau cancerul de anus.

Anual, în România, infecţiile cu HPV sunt responsabile de apariţia a 3380 de noi cazuri de cancer de col uterin şi aproximativ 500 de noi cazuri de alte tipuri de cancer atribuibile infecţiei HPV. În România mor anual peste 1800 de femei, deşi cele circa 5 decese în medie pe zi sunt prevenibile prin vaccinare şi screening.3

“Dincolo de datele statistice, povara cancerelor cauzate de HPV se traduce în zeci de mii de familii lăsate în urmă de către mame, soţii, fiice. Este important să vorbim şi despre această tristă realitate şi este şi mai important să găsim soluţii, să fim proactivi şi să coalizăm toţi factorii implicaţi în crearea unui cadru funcţional, eficace de prevenire a cancerelor cauzate de infecţia cu HPV”, spune Kostas Papagiannis, directorul general MSD România.

Doar 31% dintre femeile din România asociază cancerul de col uterin cu infecţia cu HPV

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în anul 2020 de catre IRES la solicitarea INSP, doar 36% dintre femeile intervievate au auzit de HPV, iar dintre acestea doar 31% au asociat această infecţie cu cancerul de col uterin.

În acest context, campania dezvoltată de MSD România vine în sprijinul părinţilor cu o serie de materiale educative, ce conţin informaţii cu privire la: modalităţile de transmitere a virusului HPV, afecţiunile cauzate de infecţia presistentă cu HPV, modalităţile de prevenţie şi tratament, siguranţa şi eficienţa vaccinării anti-HPV, vârsta optimă pentru imunizare.

„Prin această campanie ne propunem să ajutăm părinţii să ia decizii informate cu privire la sănătatea pe termen lung a copiilor lor şi să susţinem Programul de Vaccinare anti-HPV şi eforturile autorităţilor române în direcţia creşterii acoperirii vaccinale, în contextul unui obiectiv asumat la nivel European, prin Planul european de combatere a cancerului. Da, cancerul de col uterin reprezintă o urgenţă de sănătate publică, însă avem mijloacele de a-l preveni, cu atat mai mult cu cat programul national garantează accesul gratuit pentru categoriile eligible ce decid să se vaccineze. Avem aspiraţia şi abilitatea de a elimina cancerele cauzate de HPV din viitorul copiilor de astăzi. ”, afirmă Kostas Papagiannis, directorul general MSD România.

Programul de Vaccinare anti-HPV în România – adresat fetelor cu vârste cuprinse între 11 şi 18 ani

Vaccinarea împotriva infecţiilor cu HPV este inclusă în Programul Naţional de Vaccinare, fiind gratuită acum pentru fetele din grupa de vârstă 11-18 ani. Vaccinarea se realizează de către medicul de familie, la solicitarea părinţilor. Schema de vaccinare a tinerelor cu vârsta până la 15 ani implică administrarea a două doze de vaccin, într-un interval de 6-12 luni. Fetele cu vârsta peste 15 ani au nevoie de trei doze de vaccin pentru o protecţie completă, doze administrate în interval de maxim un an de zile.

„Noi, ca medici ginecologi suntem cei mai implicaţi în diagnosticarea şi tratamentul patologiilor din sfera genitală determinate de infecţia cu HPV. Dacă este să mă refer doar la cancerul de col uterin, unde infecţia cu HPV este principalul responsabil, lucrurile stau din păcate foarte prost în ţara noastră. Cancerul de col uterin este principala cauză de mortalitate la femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 45 de ani. Mortalitatea prin cancerul de col uterin în ţara noastră este de 20 de ori mai mare decât cea a Islandei şi de 4 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. Dincolo de aceste cifre, însă, vorbim despre o boală mutilantă şi de multă suferinţă. O boală care poate fi totuşi prevenită, prin vaccinare şi screening periodic. Susţinem din acest motiv intensificarea eforturilor de prevenţie prin vaccinare împotriva infecţiilor cu HPV, informarea corectă a părinţilor prin campanii precum aceasta, dar şi un access facil şi neîntrerupt la acest vaccin pentru toţi adolescenţii”, a declarat Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Societăţii Române de Obstetrică şi Ginecologie.

“M-am bucurat, alături de colegii mei, medici de familie, să văd anul trecut un număr mare de părinţi care şi-au vaccinat copiii. Sper ca prin susţinerea autorităţilor pentru eliminarea barierelor birocratice din programul de vaccinare să menţinem această tendinţă ascendentă de încredere a părinţilor în vaccin şi să recuperăm decalajele faţă de ţări precum Marea Britanie sau Suedia care au redus semnificativ incidenţa leziunilor precanceroase şi a cancerului de col uterin la generaţiile vaccinate şi ulterior faţă de ţări precum Australia, care vrea să declare acest tip de cancer eliminat în următorii 20 de ani”, a declarat Dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Demersuri globale pentru accelerarea eliminării cancerelor cauzate de infecţia cu HPV

Campania de informare lansată de MSD România vine în contextul în care cancerul de col uterin este o problemă de sănătate publică ce nu poate fi neglijată în România, cu atât mai mult cu cât ţările în care vaccinarea este mai răspândită încep deja să culeagă beneficiile, atât umane, cât şi materiale, ale unei astfel de intervenţii de sănătate publică. Cancerul de col uterin este subiectul a numeroase măsuri de politică publică şi planuri de acţiune la nivel internaţional, inclusiv Planul european de combatere a cancerului lansat de Comisia Europeană în luna februarie a acestui an sau Strategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin lansată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în luna noiembrie a anului trecut. Pentru a preveni cancerele cauzate de infecţiile persistente cu HPV, obiectivul Planului european de combatere a cancerului este de a stimula vaccinarea a cel puţin 90% din populaţia ţintă de fete a UE şi de a creşte semnificativ vaccinarea băieţilor până în 2030.4

Eliminarea cancerului de col uterin este o preocupare majoră şi la nivel global, dar si un obiectiv realizabil. Astfel, pe 17 noiembrie 2020, Organizaţia Mondiala a Sănătăţii (OMS) a lansat Strategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, printr-o rezoluţie adoptată de 194 de ţări. Strategia are ca obiectiv ca până în anul 2030 incidenţa cancerului de col uterin să scadă şi să se menţină sub 4 cazuri noi la 100.000 de femei. Atingerea acestui obiectiv este posibilă dacă sunt îndeplinite 3 ţinte esenţiale: 90% din fetiţe să fie vaccinate împotriva virusului papilloma uman (HPV) până la împlinirea vârstei de 15 ani, 70% din femeile adulte să beneficieze de servicii de screening cu un test performant de două ori în intervalul de vârstă 35-45 ani şi 90% din femeile depistate cu un test pozitiv să aibă acces la tratamentul leziunilor pre canceroase şi al celor maligne.

Impactul programelor ample de vaccinare împotriva HPV

Vaccinarea anti-HPV oferă protecţie împotriva formelor invazive de cancer cauzate de infecţia cu HPV.5 Impactul programelor naţionale de vaccinare anti-HPV asupra incidenţei cancerelor cauzate de HPV este clar demonstrat şi semnificativ în mai multe ţări ale lumii, ţările cu intervenţii coerente de vaccinare fiind în situaţia de a aduna roadele eforturilor de a-şi proteja populaţia de efectele infecţiei cu acest virus.

Astfel, un studiu realizat în 2020 în Suedia a relevat că riscul de a dezvolta cancer cervical invaziv a fost mai mic cu 53% atunci când vaccinarea împotriva HPV a fost efectuată între vârstele 17 şi 30 de ani şi mai mic cu 88% dacă vaccinarea împotriva HPV a fost începută înainte de vârsta de 17 ani.6 Acest studiu demonstrează prin date din viaţa reală că vaccinarea anti-HPV este direct asociată cu un risc semnificativ mai mic de apariţie a cancerului cervical invaziv, mai ales atunci când vaccinul este administrat adolescenţilor şi adulţilor tineri.

De asemenea, un studiu amplu derulat în Scoţia a arătat că, prin comparaţie cu femeile nevaccinate născute în anul 1988, femeile vaccinate născute în 1995 şi 1996 au un risc cu 80-90% mai mic de a dezvolta leziuni canceroase şi leziuni precanceroase ce pot evolua către forme mai mult sau mai putin avansate de cancer de col uterin.7

O eficacitate de 100% a vaccinului fost demonstrată de un studiu derulat pe parcursul a 12 ani în ţările nordice. Niciun caz de displazie cervicală severă cauzată de tulpinile HPV 16 şi 18 nu a fost identificat într-un eşantion larg de femei vaccinate.8 S-a observat si reducerea semnificativă a incidenţei cazurilor de veruci genitale în urma vaccinării anti-HPV.9

Extinzând analiza în afara teritoriului Uniunii Europene, Australia reprezintă un exemplu de referinţă în termeni de bune practici în controlul cancerelor cauzate de infecţia cu HPV. Este una din primele ţări care a implementat (încă din 2007) un program public de vaccinare anti-HPV dedicat fetelor şi tinerelor femei şi este prima ţară care a asigurat şi pentru băieţi accesul gratuit la vaccinare anti-HPV. Includerea băieţilor în program a fost considerată vitală din motive de echitate, având în vedere povara substanţială a bolilor cauzate de HPV si în rândul bărbaţilor. Datorită ratelor de vaccinare ce urmează o tendinţă ascendentă, Australia este prima ţară din lume care a anunţat că urmeaza să elimine complet îmbolnavirile prin cancer de col uterin în următorii 20 de ani.