Recunoaşterea meseriei de consultant în lactaţie şi o strategie naţională în privinţa alăptării sunt priorităţi pentru reprezentanţii consultanţilor în lactaţie români, care au certificări internaţionale, dar care nu pot fi angajaţi conform pregătirii lor, pentru că meseria nu este recunoscută în Codul Muncii.

 

Medicii pediatri, consultanţi în alăptare acreditaţi internaţional  Mihaela Niţă şi Ilinca Tranulis, reprezentantele  Asociaţiei  Consultanţilor în Lactaţie din România au atas atenţia asupra faptului că la nivel national există 66 de consultanţi în alăptare care au toate competenţele şi certificările necesare pentru a-şi face meseria, dar ei nu pot fi angajaţi ca atare

„Este o problemă importantă pentru că această meserie de consultant în lactaţie este una de sine stătătoare, nu ar trebui să fie asimilată celei de moaşă, sau de asistent de neonatologie, fiindcă aceste cadre medicaleau şi alte atribuţii, de aceea nu au timpul necesar să se ocupe în mod riguros şi de alăptare”, a explicat Ilinca Tranulis, vicepreşedintele Asociaţiei  Consultanţilor în Lactaţie din România

Potrivit preşedintei Asociaţiei  Consultanţilor în Lactaţie, dr. Mihaela Niţă (Medic specialist pediatru, Consultant in lactatie certificat international IBCLC),  s-au făcut mai mulţi paşi în privinţa recunoaşterei meseriei de către Asociaţia pe care o conduce „Dosarul meseriei de consultant în alăptare a trecut de Ministerul Muncii, dar este blocat în acest moment la Ministerul Sănătăţii”.

Printre efectele imdiate ale recunoaşterii meseriei, se numără creşterea ratei alăptării, deoarece consultanţii şi-ar putea face meseria în toate maternităţile, acolo unde este nevie de ei. În acest moment aceste meserii se practică în mediul privat.   

„Există şi nevoie, există şi creri din partea femeilor, dar maternităţile sunt departe de a fi baby friendly, nu avem o strategie naţională pentru alăptare şi doar o bancă de lapte matern (la Spitalul Marie Curie din Bucureşti), deşi el ear trebui să existe în orice spital de nivel III pentru a asigura laptele prematurilor şi celor de pe secţiile de terapie intensivă, explică Mihaela Niţă, medic pediatru specialist, consultant în alăptare acreditat internaţional (IBCLC).

„În ţări precum Brazilia, unde s-au dorit soluţii ieftine pentru a creşte şi speranţa de viaţă infantilă şi reducerea numărului de boli care afectează  copiii în primii ani de viaţă s-a ajuns la dispariţia enterocolitei ulceronecrotice, datorită alăptării şi înfiinţării băncilor de lapte matern”, explică Ilinca Tranulis.

Enterocolita ulcero-necrotică este cea mai frecventă boală gastrointestinală şi urgenţă chirurgicală la nou-născuţi. Este o boală inflamatorie acută, caracterizată prin leziuni la nivelul tractului gastro-intestinal al nou-născutului care variază de la mici leziuni mucosale până la necroză pe toată grosimea peretelui digestiv asociată cu perforaţie şi peritonită.

Cel mai frecvent sunt afectaţi nou-născuţii la termen cu greutate mică la naştere  şi prematurii, cel mai sever afectaţi fiind cei cu greutate mai mică de 1.500g. Rata mortalităţii este 50%.