Cele mai bune alimente pentru vedere

Fructe de pădure

Afinele, măceşele, cătina şi coacăzele negre îmbunătăţesc acuitatea vizuală graţie antioxidanţilor pe care-i conţin şi a vitaminelor A, C, E. Coacăzele au cea mai mare cantitate de antocianină, circa 270 mg la 100 g. Aceasta este un puternic antioxidant care acţionează contra radicalilor liberi.

Cătina este o sursă importantă de vitamina C, care menţine nivelul de colagen din cornee şi previne boli oculare precum degenerescenţa maculară ori cataracta.

Ideal ar fi ca fructele să fie consumate proaspete, ca atare, aproximativ 100 g pe zi, sau sub formă de suc. Sunt de folos şi congelate sau uscate, ca infuzie preparată din 250 ml de apă fiartă şi 2-3 linguriţe de fructe. Ceaiul de fructe de pădure aduce şi un plus de vitamina A. Ştiai că... ...sucul de afine poate neutraliza în 24 de ore colibacilii dintr-o eprubretă? Vegetale bogate în vitamina A

În buna funcţionare a ochilor are un aport important şi vitamina A. „Rolul ei este esenţial pentru a asigura sinteza unor pigmenţi din conurile şi bastonaşele retinei. În plus, ea asigură troficitatea corneei şi a conjunctivei, secreţia de lacrimi care umezeşte ochiul. În carenţe, ochiul se usucă (xeroftalmie) şi, prin afectarea corneei (keratită), se poate orbi. Anual, mii de copii din ţările subdezvoltate orbesc în acest fel“, afirmă medicul nutriţionist Corina Zugravu.

Despre rolul vitaminei A în susţinerea acuităţii vizuale se ştia încă din Egiptul Antic, când li se dădeau ficat (care conţine multă vitamina A) celor care nu vedeau bine la lumină slabă, boală numită „orbul găinilor“ sau hemeralopie.

Această vitamină se poate lua din ficatul de pasăre, legume şi fructe de culoare galbenă şi portocalie: morcovi, cartofi dulci, ardei graşi, tomate, portocale, banane, caise, mango, piersici, pepene.

Toţi antioxidanţii au rol în menţinerea funcţiei vizuale. Carotenoizii luteină şi zeaxantină acţionează şi ei împotriva radicalilor liberi şi, în plus, sunt singurii care fac parte în mod natural din structura maculei (zonă a retinei responsabilă de vederea detaliată), şi a cristalinului. Odată cu îmbătrânirea, ele nu mai sunt la fel de eficiente şi vederea poate fi afectată.

Nutriţionistul Corina Zugravu subliniază: „Este binecunoscută acţiunea luteinei în menţinera acuităţii vizuale şi în profilaxia unei afecţiuni numită degenerescenţă maculară, în care este afectată zona centrală a retinei“.

Aceşti antioxidanţi se pot procura din legumele şi fructele proaspete, nepreparate termic, de culoare verde şi galbenă (porumb, broccoli, salată verde, varză, praz, dovlecel, avocado, kiwi), dar şi din gălbenuşul.

Carenţa de vitamina B2, cunoscută şi ca riboflavină duce la apariţia unor probleme de vedere care includ sensibilitate la lumină, vedere înceţoşată, senzaţii de arsuri sau mâncărimi la nivelul ochilor.

Toate acestea pot fi prevenite cu o dietă din care nu lipsesc ciupercile, ficatul şi rinichiul de vită, mierea, cerealele integrale şi nici sparanghelul, mazărea, lintea, vinetele, prazul, fasolea, castraveţii.

Ochii, la fel ca toate organele, au nevoie de o alimentaţie echilibrată pentru a funcţiona corect. Acizii graşi Omega-3 sunt importanţi, mai ales în decursul formării retinei în faza intrauterină, deci au acţiune benefică dacă sunt consumaţi în sarcină.

Ce alimente trebuie să mâncăm? De toate, echilibrat. Vitaminele A, B2 şi acizii graşi Omega-3 se găsesc în ficat, în carnea de peşte. Luteina e prezentă în gălbenuşul. Diferiţi fitonutrienţi utili se găsesc în legume şi fructe. Ideal este să nu ne focusăm pe alimente-minune, ci să mâncăm cât mai divers.