Afecţiune cu răspândire largă în trecut, rahitismul aproape a dispărut în ţările dezvoltate, însă în prezent pare să revină. Care sunt cauzele rahitismului?

Rahitismul este o boală care afectează dezvoltarea oaselor la copii, provocând dureri, creştere încetinită şi oase fragile care pot genera diformităţi. Adulţii pot suferi de o afecţiune similară, numită osteomalacie.

Cauzele rahitismului: lipsa de calciu şi vitamina D

Cea mai obişnuită cauză a rahitismului este lipsa de vitamina D şi de calciu. Vitamina D, esenţială în dezvoltarea sistemului osos al copiilor, provine în mare măsură din expunerea la soare, dar se găseşte şi în alimente precum peştele gras (ton, hering, somon), sucul de portocale sau gălbenuşul de ou. Calciul, a cărui absorbţie este favorizată de prezenţa vitaminei D, se poate lua din legume verzi cu frunze (broccoli, salată verde, varză creaţă, spanac), lactate (nu mai mult de 100 g pe zi, deoarece cantităţile mai mari scot calciul din oase), migdale, tofu, sardine.

Printre cauzele rahitismului se numără şi originea, boala apărând mai des la copiii din Africa şi Orientul Mijlociu, pentru că pielea lor este mai închisă la culoare şi are nevoie de mai mult soare pentru a asimila vitamina D. De asemenea, prematurii se află la risc de a dezvolta rahitism, deoarece fătul înmagazinează această vitamină în viaţa intrauterină. În cazuri rare, copiii se pot naşte cu o formă genetică de rahitism. La risc să aibă carenţe de vitamina D se află şi copiii care sunt alăptaţi exclusiv la sân mai mult de 6 luni. Se recomandă ca femeile însărcinate şi cele care alăptează să ia suplimente de vitamina D, la fel şi copiii mici până la împlinirea vârstei de 1 an.

Cum se tratează rahitismul

În cazul în care copilul dă semne de dureri osoase,slăbiciune musculară, dantură afectată şi creştere încetinită, mergi neapărat cu el la un consult medical. Medicul va recomanda creşterea aportului de calciu şi vitamina D din alimentaţie şi administrarea de suplimente alimentare. Pentru unii copii este nevoie de injecţii anuale cu vitamina D. De asemenea, medicul va încuraja expunerea zilnică la soare a copilului, fie dimineaţa, fie după-amiaza, pentru aproximativ 20 de minute. Dacă cel mic are o diformitate osoasă cauzată de rahitism (spre exemplu, spatele curbat), va fi necesar un tratament de corecţie sau chiar o intervenţie chirurgicală. Copiii care au rahitism genetic au nevoie de tratament cu cantităţi mari dintr-o formă specială de vitamina D. E important ca părinţii să respecte indicaţiile medicului în ceea ce priveşte cantităţile de calciu şi vitamina D administrate copilului.

Citeşte mai multe despre cauzele rahitismului, prevenirea şi tratamentul afecţiunii:

Rahitismul, un pericol de care îl poţi feri

Cât de importantă este vitamina D pentru organism