Rahitismul, un pericol de care îl poţi feri
Calciu este responsabil de buna funcţionare a sistemului osos, iar vitamina D fixează calciul în oase, lipsa acesteia ducând la calcifierea defectuoasă.
Lipsa acestei vitamine, care duce la rahitism, perturbă metabolismul calciului şi a fosforului. Incidenţa maximă a bolii se întâlneşte între 3 şi 6 luni, iar mama nu trebuie să neglijeze această afecţiune, care afectează dezvoltarea celui mic.
Copiii născuţi prematur şi unele boli precum sindromul de malabsorbţie şi insuficienţa renală cronică au un risc mai mare de a face rahitism. Cum recunoşti boala Simpotmele cele mai vizibile ale copiilor afectaţi de rahitism se manifestă la nivelul oaselor:
- apariţia unei asimetrii la cap;
- întârzierea închiderii fontanelei craniene (moalele capului) după 18 luni;
- lipsa tuturor dinţilor după 3 ani;
- toracele evazat la baze, cu sternul înfundat sau, dimpotrivă, ieşit inafară;
- la copilul care merge se pot observa deformări ale picioarelor în „O“ sau în „X“;
- fracturi spontane şi nedureroase ale oaselor lungi.
De asemenea, copiii afectaţi de rahitism se confruntă şi cu probleme de respiraţie, cu anemie, transpiră excesiv în regiunea capului, cresc şi se dezvoltă mai greu decât copiii sănătoşi şi sunt adesea lipsiţi de vlagă.
Chiar şi copiii care deja suferă de rahitism pot scăpa de această boală dacă sunt diagnosticaţi la timp şi trataţi corect, prin administrarea zilnică de vitamina D şi calciu. Dacă boala este mai avansată, iar malformaţiile la nivelul oaselor sunt vizibile, atunci cel mic va avea nevoie de ajutorul unui ortoped.
Cu toate acestea, prevenirea afecţiunii este mult mai simplă decât tratarea ei. Prin urmare, părinţii trebuie să ţină cont de câteva sfaturi care ar putea să-i ferească pe cei mici de rahitism:
- alăptarea exclusivă până la 6 luni scade riscul apariţiei bolii cu 45%;
- administrarea de supliment oral de vitamina D, conform sfatului pediatrului;
- în cazul în care alăptarea este imposibilă, se recomandă hrănirea bebeluşului cu formulă de lapte, care este îmbogăţită cu vitamina D;
- evitarea hrănirii cu lapte de vacă a copiilor mai mici de 3 ani, deoarece acest aliment este sărac în vitamina D;
- diversificarea corectă a copilului după împlinirea vârstei de 6 luni;
- plimbări zilnice în aer liber şi expunerea cu moderaţie la soare a copilului.
Potrivit medicului primar în pediatrie, dr. Ion Laura, nevoia zilnică de vitamina D este de 400-800 UI/zi, în medie 500 UI/zi, şi variază în funcţie de ritmul de creştere a copilului, dar şi de expunerea la soare.
Dr. Ion Laura
medic primar pediatru, Reţeaua de sănătate „Regina Maria“, Bucureşti
În cazul în care părinţii observă semne care ar anunţa apariţia rahitismului, este indicat să consulte un medic pediatru, care să stabilească diagnosticul şi să recomande tratamentul adecvat.
Rahitismul carenţial comun este uşor de prevenit încă din ultimele luni de sarcină, când este indicat să se administreze vitamina D femeii gravide, la care se adaugă alimentaţia corectă, expunerea la soare a viitoarei mame şi evitarea naşterii premature.
Postnatal, prevenţia se realizează prin expunerea la soare a copilului, promovarea alimentaţiei naturale şi administrarea zilnică a vitaminei D pe cale orală, începând de la varsta de 14 zile până la 18 luni şi, ulterior, în lunile reci ale anului (din septembrie până în aprilie) până la varsta de 10-12 ani.
