4 semne ale colesterolului mare pe care ar trebui să le cunoști

Colesterolul ridicat, de obicei, nu provoacă simptome evidente. Totuși, există câteva semne posibile la care ar trebui să fii atent, unele dintre ele le poți observa chiar în oglindă.

„Oamenii vorbesc adesea despre tensiunea arterială ca despre un ucigaș tăcut, dar colesterolul poate fi la fel”, spune cardiologul Donald Lloyd-Jones pentru The Healthy.  Se întâmplă acest lucru pentru că, în general, nu există semne clare ale colesterolului ridicat. Excesul de colesterol din sângele tău se depune în tăcere pe interiorul vaselor de sânge, formând depozite numite plăci.

Și dacă crezi că ești prea tânăr ca să-ți faci griji pentru colesterol și boli de inimă, mai gândește-te. Nu este neobișnuit ca aceste plăci să înceapă să se formeze încă din jurul vârstei de 20–30 de ani. Ele pot evolua mult timp, crescând lent, până când, într-o zi, pot declanșa o situație care îți pune viața în pericol.

Cel mai probabil, nu vei simți simptome fizice în timp ce acest proces (ateroscleroza) evoluează, depozitele îngustează sau blochează fluxul sanguin fără să-ți dai seama, până când apare o problemă majoră, precum un infarct sau un accident vascular cerebral.

Așadar, dacă nu simți că ceva este în neregulă, cum îți dai seama că ai colesterolul ridicat?

Colesterolul este un tip de grăsime din sânge (lipidă) care are roluri importante în organism.

Proteine speciale transportă colesterolul prin sânge acolo unde este nevoie, formând lipoproteine. Cele mai importante sunt:

• HDL (colesterol „bun”) – ajută la eliminarea excesului de colesterol, trimițându-l la ficat
• LDL (colesterol „rău”) – în exces, se depune pe pereții arterelor

În general, nu există semne fizice clare care să-ți arate că ai colesterolul crescut. Dacă nu îl verifici, nu ai cum să știi. Totuși, există unele indicii și situații care pot sugera un risc mai mare.

Afecțiuni ale pielii

Deși colesterolul ridicat nu are, de obicei, semne fizice evidente, există o excepție.

„Anumite tipuri de erupții cutanate pot fi un simptom al unor niveluri foarte, foarte ridicate de colesterol”, spune Dr. Lloyd-Jones.

El explică faptul că, atunci când există prea mult colesterol LDL în sânge, acesta poate începe să se depună în piele sub formă de leziuni asemănătoare erupțiilor și poate apărea chiar și pe fața ta.

Aceste semne pot include:

• Xantelasma – puncte galbene în jurul ochilor
• Arcus senilis – un inel gri în jurul irisului
• Xantoame – depuneri de colesterol în tendoane

Dr. Lloyd-Jones spune că aceste manifestări sunt mai frecvente la persoanele care au avut toată viața o predispoziție pentru colesterol ridicat.

„Dacă ai antecedente familiale de colesterol foarte ridicat și începi să dezvolți aceste leziuni, este extrem de important să mergi imediat la medic pentru tratament”, subliniază el.

Probleme de respirație

Ai avut dureri în piept sau senzație de lipsă de aer? Ambele pot fi semnale de avertizare pentru blocarea unei artere din cauza colesterolului ridicat, spune Dr. Yang.

Pentru că aceste semne pot indica faptul că deja începi să dezvolți boli de inimă, este important să ceri ajutor medical de urgență pentru a reduce riscul de infarct sau accident vascular cerebral.

Afecțiuni cronice

„Există unele afecțiuni care pot crește colesterolul ca efect secundar”, spune Dr. Lloyd-Jones. Dacă ai una dintre ele, este un semn că trebuie să îți monitorizezi atent colesterolul prin analize regulate.

De exemplu, nivelul colesterolului poate crește neașteptat la persoanele cu boli de rinichi. Asta se întâmplă deoarece aceste afecțiuni determină pierderea proteinelor prin urină, iar organismul încearcă să compenseze producând mai mult colesterol LDL.

De asemenea, problemele tiroidiene și diabetul pot afecta metabolismul colesterolului, ducând la valori mai mari decât normalul.

Dr. Yang adaugă că bolile inflamatorii cronice precum lupusul, artrita reumatoidă și psoriazisul îți pot crește riscul de infarct și accident vascular cerebral. În aceste cazuri, colesterolul trebuie verificat regulat și tratat agresiv dacă valorile devin prea mari.

„Pacienții cu HIV au, de asemenea, un risc crescut de infarct și AVC, iar medicamentele folosite pentru tratament pot crește nivelul colesterolului”, spune Dr. Yang. „De aceea, suntem mai atenți atât la monitorizare, cât și la tratament.”

Istoricul familial

Dr. Yang spune că aproximativ 1 din 250 de persoane are o mutație genetică ce face ca nivelul colesterolului să fie în mod natural mai mare decât media.

Această afecțiune, numită hipercolesterolemie familială, îți poate crește de până la 100 de ori riscul de deces cardiovascular, din cauza depunerilor care blochează arterele.

Biologia acestei condiții este bine înțeleasă, iar intervențiile prin dietă și exerciții nu sunt, în general, suficiente dacă ai colesterol LDL crescut genetic.

„În aceste cazuri, recomandăm tratament medicamentos, de obicei cu statine, indiferent de vârstă sau starea generală de sănătate”, spune Dr. Huggins.

Cum poți preveni colesterolul ridicat?

Deși colesterolul este important, cantitatea de care are nevoie corpul tău zilnic este destul de mică. De fapt, ficatul produce, în mod normal, tot colesterolul de care ai nevoie. Excesul care poate bloca arterele este influențat în mare parte de alimentația ta.

„Alimentele bogate în grăsimi saturate și trans pot determina ficatul să producă prea mult colesterol”, explică specialiștii.

Dacă reduci produsele de origine animală,  zahărul, alimentele prăjite și pui accent pe alimente care scad colesterolul, îți poți menține valorile în limite sănătoase.

Fumatul contribuie, de asemenea, la colesterolul ridicat și ateroscleroză. El favorizează depunerea LDL pe pereții arterelor și reduce colesterolul „bun” HDL.

În schimb, exercițiile fizice cresc nivelul de HDL. Se recomandă aproximativ 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână.

Care sunt factorii de risc?

Principalii factori de risc pentru colesterol ridicat sunt alimentația nesănătoasă,  fumatul,  lipsa mișcării. 

Chiar dacă faci sport, un stil de viață sedentar îți poate crește colesterolul. De aceea, vârsta este și ea un factor de risc pe măsură ce înaintezi în vârstă, devii mai sedentar și, de obicei, mai predispus la creștere în greutate.

Totuși, hipercolesterolemia familială joacă un rol important și afectează aproximativ 5% din populație, nu este foarte frecventă, dar nici rară.

Ce probleme medicale îți pot afecta colesterolul?

Anumite categorii de persoane necesită monitorizare mai atentă:

• dacă ai avut complicații în sarcină (precum preeclampsia)
• dacă ai origine sud-asiatică
• dacă ai prediabet
• dacă ai boli cronice (renale, diabet, afecțiuni inflamatorii)

Cum îți poți verifica colesterolul?

Unele semne sau factori de risc pot sugera probleme, dar nu poți ști sigur fără analize.

Trebuie să faci un test de sânge numit profil lipidic, care măsoară:

• colesterol total
• LDL
• HDL
• trigliceride

Valorile recomandate sunt:

• colesterol total: sub 200 mg/dl
• LDL: sub 100 mg/dl
• HDL: peste 50 mg/dl (femei) / 40 mg/dl (bărbați)
• trigliceride: sub 150 mg/dl

Pentru persoanele cu risc mare (de exemplu, dacă ai diabet sau boli de inimă), LDL ar trebui să fie sub 70 mg/dl, iar unele ghiduri europene recomandă chiar sub 55 mg/dl.

Când ar trebui să îți verifici colesterolul?

Se recomandă ca:

• copiii să fie testați între 9 și 11 ani
• adulții să își verifice colesterolul la fiecare 5 ani (dacă nu există riscuri)

Dacă ai factori de risc sau urmezi tratament, analizele trebuie făcute mai des, cel puțin anual.

Este important să faci aceste teste regulat, deoarece colesterolul ridicat nu dă, de obicei, simptome.

Studiile pe termen lung arată clar că un nivel mai mare de LDL crește riscul de boli de inimă, iar reducerea lui scade riscul de infarct și AVC.

Cum poți scădea colesterolul?

„Cu cât LDL este mai mic, cu atât mai bine”, explică Dr. Huggins. Ideal ar fi sub 100 mg/dl, dar sub 130 mg/dl este, în general, acceptabil.

Dacă ai valori crescute, se recomandă:

• schimbări în alimentație
• mai multă mișcare

Acestea au un impact major asupra sănătății inimii pe termen lung.

Dacă LDL depășește 190 mg/dl, este necesar tratament medicamentos și monitorizare atentă. Statinele sunt tratamentul standard, deoarece blochează producerea colesterolului în organism și sunt, în general, bine tolerate.

Sursa: The Healthy