Boala care agravează sărăcia
Tuberculoza este menționată în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind „cea mai veche boală contagioasă cunoscută”. Dovezi arheologice arată prezența ei în Egiptul antic, acum aproximativ 5000 de ani, dar și în China și în Americi, cu mult înaintea „schimbului columbian” din 1492. Analizele genetice merg și mai departe, sugerând că forme similare de boală afectau hominizii încă de acum 3 milioane de ani.
De-a lungul timpului, a fost descrisă în aproape toate culturile, sub nume diferite care surprind aceeași realitate: degradarea treptată a corpului. În China antică era numită „epuizarea plămânilor”, în textele ebraice apare ca „împuținarea corpului”, iar Hipocrate o descria ca „dintre toate bolile era cea mai aprigă și cea mai grea și a răpus cele mai multe vieți omenești.“ Indiferent de denumire, descrierea rămâne constantă: o boală care slăbește progresiv organismul și care, timp de secole, a fost percepută ca inevitabilă, indiferent de avere sau de statutul social, prin infecția cunoscută astăzi cu un microorganism numit Mycobacteium tuberculosis.
Descoperirea lui de către doctorul german Robert Koch avea să ne schimbe radical perspectiva asupra bolii, dar și strategiile de combatere a ei, atât la nivel medical, cât și la nivel psihosocial.
Tuberculoza, o boală a sărăciei care agravează sărăcia, în viziunea autorului John Green
Dimensiunea medicală și statistică este completată, în Totul e tuberculoză, volum scris de John Green, de o perspectivă personală care aduce boala din zona abstractă în experiența directă a tânărului pacient Henry Reider. Relația construită în jurul întâlnirii dintre autor și Henry și povestea emoționantă a acestuia devin firul narativ care leagă dimensiunea personală de cea globală. Boala capătă chip, voce și context, ieșind din zona statisticilor și intrând într-o zonă concretă, umană, construind o perspectivă documentată și accesibilă asupra uneia dintre cele mai persistente probleme de sănătate publică.
Cartea celebrului autor John Green pornește de la o observație directă și incomodă: tuberculoza nu este doar o boală a trecutului, asociată cu literatura romantică sau cu imaginile sanatoriilor de la începutul secolului XX. Ea este o patologie a unei realități contemporane, dură și persistentă care, deși poate fi prevenită și tratată, rămâne boala infecțioasă cu cea mai mare rată de mortalitate la nivel global, cauzând peste un milion de decese anual.
„În aceste vremuri dificile, comunitatea medicală globală este norocoasă să se poată baza pe Green și pe activismul său inspirator”, evaluează publicația The Lancet volumul care a fost inclus de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume.
Recent lansată în România la Editura Trei, Totul e tuberculoză pleacă de la o întâlnire. Cea dintre John Green și Henry Reider, un tânăr pacient cu tuberculoză de la Spitalul Guvernamental Lakka din Sierra Leone. Relația construită în jurul acestei întâlniri devine firul narativ care leagă dimensiunea personală de cea globală. Boala capătă chip, voce și context, ieșind din zona statisticilor și intrând într-o zonă concretă, umană.
John Green spune povestea lui Henry, împletind-o cu relatări științifice și sociale referitoare la umanitatea configurată de tuberculoză și explorând felul în care alegerile noastre pot modela viitorul bolii. Unul dintre argumentele centrale este că tuberculoza nu persistă din lipsă de soluții medicale, ci din lipsă de acces, inegalitate socială și voință colectivă.
Cartea urmărește evoluția tuberculozei din Antichitate până în prezent, folosind povestea lui Henry drept exemplificare, dar și ca punct de ancorare pentru felul în care boala a fost înțeleasă și reinterpretată.
Autorul consideră că tuberculoza este, în multe privințe, o boală a „cercurilor vicioase”: o boală a sărăciei care agravează sărăcia. O boală care agravează alte boli, de la HIV la diabet. O boală a sistemelor de sănătate slabe care slăbește sistemele de sănătate. O boală a malnutriției care agravează malnutriția. Și o boală a stigmatizaților care agravează stigmatizarea. „În fața tuturor acestor probleme, e ușor să disperăm. Tuberculoza nu se mulțumește să se lase purtată pe râul întortocheat al nedreptății; ea îl lărgește și îl adâncește”, precizează autorul cărții Totul e tuberculoză.
Deși este o boală tratabilă și care poate fi prevenită, tuberculoza rămâne cea mai letală boală infecțioasă la nivel global. Această contradicție devine miza etică a cărții care urmărește și călătoria lui Henry și lupta sa cu această boală care arată, dincolo de date și explicații, cine trăiește și cine nu, în funcție de locul în care se naște, de accesul la tratament și de felul în care sunt distribuite resursele medicale. Povestea lui Henry devine astfel un exemplu concret al unei realități globale, în care progresul științific coexistă cu inegalități profunde, iar tuberculoza rămâne nu doar o problemă medicală, ci și una socială, economică și morală.
