Insomnia poate fi semn al acestor boli! Când să mergi la medic

Adesea, insomnia este simptomul unor boli cronice, pe care le poate agrava, iar alteori, această problemă de somn însoțește tulburările psihice. Dr. Emilia Tint, medic primar psihiatru din București, ne explică mai multe în acest sens.

În cadrul clasificării tulburărilor de somn-veghe, manualul de psihiatrie (Statistic și diagnostic) – DSM5 introduce ca și diagnostic de tulburare psihică - insomnia. Această tulburare, pentru a fi considerată afecțiune psihică, trebuie să fie caracterizată de scăderea calității sau a timpului de somn, cu următoarele simptome:

- dificultate de adormire sau de menținere a somnului (treziri frecvente sau probleme  de readormire);

- trezire dimineața prea devreme, cu imposibilitatea de a readormi;

- dificultățile de somn apar cel puțin 3 nopți pe săptămână și durează minimum 3 luni;

- insomnia nu este datorată altor cauze organice sau substanțe;

- tulburarea de somn cauzează deficiențe în activitatea socială sau profesională a persoanei ori stări patologice organice și psihice. Apar simptome de anxietate și depresie, astenie, scăderea energiei și a randamentului.

Vezi şi: Nu poți dormi? Tehnica de respirație „4-7-8” te ajută să adormi mai repede

Simptom al unor boli

Pe de altă parte, insomnia poate fi considerată simptom al unor boli organice (diabet, boli coronariene, cardiovasculare, afecțiuni obstructive pulmonare, artrită, fibromialgie sau alte boli cronice sau sistemice). Astfel, insomnia poate agrava bolile organice, dar și aceste afecțiuni cresc riscul insomniei.

De cele mai multe ori, insomnia, cu caracteristicile de mai sus, coexistă cu tulburări psihice, în special tulburarea bipolară, depresia, anxietatea, dar și cu probleme psihotice (schizofrenia).

Vezi şi: Fii atent la semnele timpurii ale tulburărilor mintale!

Este important de știut că insomnia, dacă este corect diagnosticată și are caracteristicile de mai sus – este întotdeauna un simptom al unei tulburări psihice minore sau mai grave, pe fond reactiv sau genetic) ori este o tulburare de sine stătătoare în cadrul nevrozelor. Trebuie abordată cu atenție la specialist, pentru diagnostic diferențial și pentru evitarea complicațiilor.

Insomnia chimică trebuie diferențiată de tulburări de somn circumstanțiale (scăderea timpului de somn din cauza unor condiții profesionale, schimbări datorate vârstei, persoane care au nevoie de un timp redus de somn –„short sleepers” ). De asemenea, nu considerăm afecțiune psihică insomnia de termen scurt asociată cu evenimente de viață sau schimbări în obiceiul de somn. Aceste insomnii nu sunt persistente și nu durează minimum 3 luni.

Insomnia trebuie tratată corespunzător când creează stări neplăcute psiho-somatice și când interferează cu buna funcționare socială, personală sau ocupațională.

Când trebuie să mergi la medic

Prima opțiune de tratament în cazul insomniei nu sunt medicamentele. Adesea, modificarea stilului de viață și corectarea unor factori care o declanșează sunt suficiente.

Dacă ai luat toate măsurile necesare pentru combaterea insomniei și totuși aceasta persistă, afectând desfășurarea activităților zilnice, ai nevoie de un consult medical. „Pentru ameliorarea severității insomniei și reducerea consecințelor nefaste ale lipsei de somn, pe termen scurt, de la câteva zile până la 2 săptămâni, se pot folosi medicamente care induc somnul sau care produc somnolență. Cel mai indicate sunt așa numitele benzodiazepine atipice precum zolpidemul sau zopiclona. Pe termen lung, se preferă terapia cognitiv-comportamentală, care constă în educație despre somn, igienă a somnului și diverse tehnici comportamentale și cognitive care urmăresc ameliorarea insomniei. Deși efectul se instalează lent, de-a lungul  câtorva săptămâni, acesta se menține pe termen lung și nu este însoțit de efectele adverse ale uzului de medicamente. În situații mai severe, terapia cognitiv-comportamentală se poate asocia cu diverse medicamente (hipnoinductoare, doze mici de antidepresive sedative sau de neuroleptice)”, explică medicul medic psihiatru și psihoterapeut Bogdan Voinescu.