Una din cinci persoane care au supravieţuit unui infarct va suferi un alt eveniment cardiac din cauza revenirii la un stil de viaţă nesănătos.

După un infarct miocardic acut, prevenţia afecţiunilor cardiovasculare depinde de identificarea factorilor de risc cardiovascular cu ajutorul medicului de familie. Unii factori pot fi controlaţi, ca sedentarismul, alimentaţia nesănătoasă, hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul, alţii nu (vârsta, ereditatea şi sexul).

Atragerea atenţiei asupra importanţei de a preveni complicaţiile bolilor cardiovasculare şi asupra riscului cardiovascular mărit pe care îl au pacienţii care au suferit un infarct este obiectivul campaniei ,,Câte vieţi are inima ta?” iniţiată de Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Fundaţia ,,Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (FOBAC).

Pe site-ul campaniei, www.inimisanatoase.ro, găseşti informaţii cu privire la factorii de risc pentru apariţia bolilor cardiovasculare, răspunsuri la întrebări esenţiale referitoare la infarctul miocardic acut.

Nu ignora sănătatea cardiovasculară!

,,La nivel european, 1 din 5 pacienţi supravieţuitori ai unui infarct vor suferi un alt eveniment cardiac, poate chiar un alt infarct, în următorul an. Iar acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, pentru că pacientul a ales să ignore „sănătatea” cardiovasculară şi să revină la stilul de viaţă anterior infarctului.

Nu putem sublinia îndeajuns faptul că infarctul şi bolile cardiovasculare în general, pot fi prevenite prin acţiuni simple, uşor de înţeles şi de aplicat, cum ar fi o dietă sănătoasă, exerciţii fizice regulate şi renunţarea la fumat. Dacă însă pacientul a ignorat toate aceste sfaturi şi a ajuns la spital cu un diagnostic de infarct de miocard, el trebuie să înţeleagă că ţine de el, în primul rând, să îl prevină pe cel de al doilea.

Prevenţia secundară, adică prevenţia unui nou episod cardiovascular, este cel puţin la fel de importantă ca prevenţia primară şi înseamnă, în primul rând, menţinerea unui stil de viaţă sănătos. În plus, pacientul trebuie să meargă la controale regulate, să-şi ia tratamentul şi să respecte indicaţiile medicului”, a declarat dr. Oana Inţă, medic cardiolog FOBAC.

„Pacienţii subestimează riscurile şi complicaţiile infarctului miocardic. Majoritatea supravieţuitorilor unui infarct au o aderenţă la tratament de doar 2-3 luni, după care încep să se simtă bine şi uită că inima lor are nevoie de mai multă atenţie. Trebuie să se prezinte la controale regulate, la medicul cardiolog şi la medicul de familie, trebuie să respecte recomandările de tratament făcute de medic, să ţină sub control factorii de risc cardiovascular şi să conştientizeze că riscul de a dezvolta un al doilea episod cardiovascular este foarte mare, iar acest al doilea episod poate fi fatal”, a declarat dr. Rodica Tănăsescu, Preşedinte Societatea Naţională de Medicina Familiei.

Info

Numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic acut (IMA) în România este încă mult mai mare decât media europeană iar, la nivelul anului 2014, rata de mortalitate pentru IMA era cea mai ridicată dintre toate ţările UE, conform raportului dedicat României realizat de OECD Health Data în cooperare cu Observatorul European al Sistemelor şi Politicilor Europene de Sănătate, publicat în noiembrie 2017.