ADVERTORIAL Cancerul de vezică urinară, o boală uitată

A cincea cea mai frecventă afecţiune oncologică, cancerul de vezică urinară, sau carcinomul urotelial, a făcut în ţara noastră peste 18.000 de victime în ultima decada. Se estimează că, până în 2025 alţi 18.000 de noi pacienţi vor fi diagnosticaţi cu această maladie necrutatoare.

Specialişti de varf in urologie si oncologie medicala, acad. prof. dr. Ioanel Sinescu, conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, conf. dr. Gabriel Gluck, dr. Raluca Ioana Mihăilă, au studiat situaţia din România privind carcinomul urotelial şi consideră că jumătate dintre persoanele cu acest tip de boală ar putea deceda în următorii 5 ani. Cu toate acestea, progresele realizate în ultimii 20 de ani pentru terapia acestor pacienţi sunt modeste. În plus, alocarea de resurse (cercetare şi dezvoltare de noi soluţii terapeutice, campanii de educaţie şi prevenţie, politici de sănătate incluzând compensarea noilor tipuri de tratament disponibile) nu reflectă impactul social şi financiar al acestei boli.

Bine de ştiut!

Diagnosticul precoce este esenţial pentru creşterea ratei de vindecare şi supravieţuire, inclusiv în cazul pacienţilor care suferă de carcinom urotelial. Din nefericire, 25-50% dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate, după ce boala a invadat musculara  vezicii urinare sau dupa ce au apărut  metastaze.

Ce factori duc la dezvoltarea carcinomului

Principalii factori de risc incriminaţi în apariţia acestei boli sunt fumatul şi expunerea ocupaţională la factori carcinogeni, aceştia contribuind la apariţia a mai mult de 50% dintre cazuri. Deşi, România a facut paşi importanţi în crearea cadrului legislativ propice pentru combaterea consumului de tutun, aproximativ 28% dintre românii peste 15 ani sunt în prezent fumători; prevalenţa fumatului în rândul bărbaţilor este dublă comparativ cu cea din rândul femeilor. De altfel, majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu această afecţiune sunt bărbaţi trecuţi de 65 de ani.

Cum se manifestă

Deşi nu se recomandă screening la nivelul populaţiei generale, există segmente de pacienţi cu risc crescut, în cazul cărora monitorizarea specifică duce la rezultate pozitive. Medicii de familie pot contribui în mai mare măsură la direcţionarea pacienţilor cu simptome de debut către specialişti. Principala manifestare a bolii este prezenta sangelui in urina, de aceea consultul la medicul de familie constituie un pas important.