Adevărat sau fals despre imunitate
«Imunitatea scade pe măsură ce îmbătrânim» ADEVĂRAT. Este foarte adevărat că imunitatea variază de-a lungul vieţii. Până la 4 ani are loc maturizarea sistemului imunitar. Un rol important în primul an de viaţă îl are alăptarea, copilul primind anticorpi prin intermediul laptelui de la mamă.
La tinereţe, rezistenţa naturală a organismului poate fi solicitată în cazul persoanelor cu un stil de viaţă care include stres şi sedentarism. Tot la cei tineri apar cele mai multe boli autoimune.
La rândul ei, sarcina poate perturba sistemul imunitar, mai ales că imunitatea mamei trebuie să „accepte” embrionul. Pe măsură ce îmbătrânim, imunitatea oboseşte, având o capacitate mai mică de apărare în faţa infecţiilor.
. Există un obicei întâlnit în rândul multor părinţi să îşi cocoloşească peste măsură copilul, prin aceasta înţelegându-se igiena excesivă, înfofolirea şi administrarea de antibiotic atunci când nu este nevoie.
Toate acestea pot perturba imunitatea, prin urmare, copilul se îmbolnăveşte mai uşor. Este important ca micuţii să înveţe regulile de igienă, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie crescuţi ca într-o farmacie. În copilărie se formează anticorpi care îl vor proteja toată viaţa.
. Prin vaccinarea antigripală se administrează o formă modificată a virusului, care stimulează organismul să producă anticorpi. Mai exact, virusurile gripei sunt omorâte în timpul fabricării vaccinului, prin urmare, nu pot produce infecţie.
Protecţia apare după 2 săptămâni de la vaccinare, timp în care se formează anticorpii, iar în acest interval, persoana este vulnerabilă faţă de gripă şi răceli.
. Frigul poate altera funcţionarea corectă a sistemului imunitar. „Celulele se deplasează mai lent, ceea ce încetineşte răspunsul imunitar, lăsând loc virusurilor să se instaleze”, afirmă prof. Bruno Lina de la Facultatea de Medicină din Lyon.
În plus, frigul afectează şi cilii care tapetează mucoasele respiratorii, repsonsabili de filtrarea aerului de agenţii patogeni, pe care îi elimină prin mucus. De asemenea, gerul irită mucoasele nazale, prin urmare, microbii pătrund mai uşor în organism.
FALS. Din dorinţa de a sta departe de răceli şi de gripe, multe persoane îşi fac plinul de suplimente alimentare. Dacă avem un stil de viaţă echilibrat, o alimentaţie variată şi dormim suficient, nu este indicat să ne suprastimulăm imunitatea.
Un raspuns imun mai puternic decât cel normal poate duce la apariţia bolilor autoimune. Suplimentele sunt totuşi de ajutor celor cu boli asociate, care suferă de carenţe nutriţionale.
. Febra este un mecanism de apărare care accelerează reacţiile naturale de apărare a organismului. Creşterea temperaturii corpului este o reacţie a sistemului imunitar în faţa virusurilor sau bacteriilor, creând un mediu nefavorabil dezvoltării lor.
În momentul în care vin în contact cu astfel de microorganisme, globulele albe încep să producă substanţe numite pirogene, acestea fiind cele care declanşează febra.
Este important să identificăm cu ce tip de problemă se confruntă sistemul imunitar. În această situaţie, tratamentul poate să fie mult mai eficient, pentru că este ţintit şi nu este vorba doar o simplă stimulare a imunităţii. Acesta nu se poate realiza însă fără a face un minimum de analize. Este un lucru cunoscut că este mai uşor să previi decât să tratezi.
Medicina preventivă şi-a dovedit beneficiile dintotdeauna şi rămâne în continuare cea mai bună metodă de a ne proteja sănătatea. În această idee, există o serie de măsuri, atât în cadrul medicinei clasice, alopate, cât şi în cazul medicinei alternative, care se pot lua preventiv.
O bună modalitate de prevenţie o reprezintă administrarea de imunomodulatori nespecifici. Aici există o varietate de produse, care sunt, de fapt, extracte bacteriene mai mult sau mai puţin complexe.
Administrarea acestor produse are ca efect o stimulare nespecifică a sistemului imunitar. Se presupune că în acest fel se dezvoltă o serie de anticorpi care au capacitatea de a acţiona împotriva unui spectru mai larg de microbi (virusuri sau bacterii).
INFO: Zilnic, organismul produce miliarde de celule care circulă prin vasele sangvine şi limfatice, rolul lor fiind cel de identificare a unor posibili agenţi patogeni.
