Cât câștigă, de fapt, un medic de familie?
Circulă multe legende despre venitul medicului de familie, cea mai vehiculată fiind aceea în care se confundă venitul cabinetului cu cel al medicului, scrie Viața Medicală, citându-l pe medicul de familie dr. Valentin Pantea.
„Venitul medicului de familie se compune din încasările de la Casa de Asigurări de Sănătate per capita (PC) și venitul per serviciu (PS). La o listă de 1.300 de asiguraţi, venitul PC este de circa 1.000 de puncte x 10 lei/punct = 10.000 de lei. Aici trebuie să menţionez că punctele PC depind de vârsta asiguratului, iar cel mai bine „plătiţi” sunt copiii mici și vârstnicii”, spune pentru Viața Medicală medicul de familie Valentin Pantea.
Deficitul de medici de familie se explică si prin salariile mici. Foto: Shutterstock
Care adaugă: „Am luat o valoare medie de circa 1.000 de puncte pentru că de regulă aceasta este valoarea PC la circa 1.300 de pacienţi asiguraţi. Dar, atenţie: dacă un medic de familie are pe listă 1.300 de pacienţi, nu înseamnă obligatoriu că are 1.300 de asiguraţi. Am o colegă din zona Moldovei care la un moment dat avea pe listă 1.900 de pacienţi și doar 900 de asiguraţi pentru care primea plata PC. Pentru pacienţii neasiguraţi nu se plătește PC.”, mai spune medicul.
Această sumă provenită din veniturile per capita, este destinată desfășurării activităţii cabinetului. Din ea, medicul plătește asistenta medicală, eventual și o femeie de serviciu, chiria, utilităţile (curent, încălzire, apă, gunoi menajer și medical etc.), toate consumabilele necesare în cabinet.
„Iar ce-ţi rămâne e bine să pui deoparte pentru reparaţii în cabinet (zugrăveli, reparaţii curente etc.) sau pentru dotarea cabinetului cu aparatură medicală sau birotică.”, explică medicul de familie Valentin Pantea.
Care este maximul plății pe servicii?
Plata per servicii realizate de medicul de familie este limitată de numărul maxim de consultaţii care se pot deconta pe zi. Prin urmare, explică medicul Valentin Pantea se rezuma la acest calcul: „24 (6 ore de cabinet x 4 consultaţii/oră), iar fiecare consultaţie reprezintă 5,5 puncte, iar fiecare punct are valoarea de 4 lei. Înmulţind cele 24 de consultaţii/zi x 5,5 puncte/consult x 4 lei/punct rezultă un venit de 528 de lei/zi.
Dacă înmulţim cei 528 de lei/zi cu 20 de zile lucrătoare/lună, obţinem un venit lunar din servicii de 10.360 lei/lună (din cele 30 de zile ale lunii se scad zilele de weekend și sărbătorile legale). La aceste servicii medicale acordate în cabinet se mai pot adăuga încă maximum două vizite la domiciliu/zi, care sunt cotate (ambele) cu 15 puncte. Așadar, 15 puncte x 4 lei/punct x 20 de zile lucrătoare – obţinem un venit suplimentar de 1.200 de lei/lună din vizite la domiciliu.”, explică medicul.
Revista Viața Medicală precizează și că medicul de familie mai poate face câteva puncte suplimentare dacă efectuează tratamente injectabile sau toaletează și pansează plăgi în cabinet (chiar dacă tratamentul injectabil sau pansarea plăgilor se efectuează pe parcursul mai multor zile, va primi doar o dată un supliment de 10 puncte!) sau dacă va face extracţie de dopuri de ceară din urechi ori dacă efectuează spirometrie sau asistă o naștere etc.
Concluzia medicului Valentin Pantea este că „În final, dacă adunăm venitul din servicii + domicilii + servicii suplimentare, venitul brut din PS poate fi de maximum 12.000 lei/lună.
„Eu, de exemplu, am zilnic 24 de servicii, pentru că am o listă de pacienţi cu probleme socioeconomice marcate (dorm câte 5-10 într-o cameră, nu sunt bine hrăniţi, nu sunt educaţi, nu sunt bine îmbrăcaţi), ceea ce-i face să se îmbolnăvească frecvent și să se prezinte la cabinet pentru consultaţii.
Pentru comparaţie vă pot spune că nepotul meu a primit antibiotic prima dată pe la vârsta de 2 ani, în timp ce copiilor care provin din mediul defavorizat trebuie să le prescriu antibiotic cel puţin lunar (cel puţin unul din trei sugari ajunge în primele 3 luni de viaţă în spital, pe secţia de pediatrie, cu pneumonie și insuficienţă respiratorie!).
Pot să mai menţionez că în iarna trecută am avut chiar și copii cu degerături de gradul 1 și 2 la picioare, pe care i-am tratat cu succes în cabinet fără a-i trimite la spital sau policlinică.
Așa că reușesc să ating acel venit maxim lunar din PS (ba pot să mă laud că aproximativ o treime dintre consultaţiile pe care le acord vor fi plătite în Ceruri, întrucât eu ating plafonul de servicii de prin data de 23 a lunii, astfel că toate serviciile pe care le acord după acea dată nu mai sunt plătite de CAS).
Colegii care care nu au o patologie atât de bogată cum îmi oferă lista mea și care nu reușesc să atingă venitul maxim din PS. Gândiţi-vă că din acești maximum 12.000 de lei lunar, medicul de familie trebuie să plătească 45% pentru impozite, asigurări sociale și pensie. Astfel că medicul de familie va rămâne cu maximum 6.500 de lei în mână lunar”, explică dr. Valentin Pantea.
„Pare mult, și totuși nu e, dacă e să comparăm cu veniturile altor categorii sociale, care nu sunt obligate să înveţe minimum 10 ani (6 ani de facultate + 4 de rezidenţiat) pentru a ajunge la acest venit.”, mai spune medicul.
Nemulțumirea acestuia are legătură mai puțin cu faptul că nu toţi medicii de familie reușesc să efectueze 24 de consultaţii/zi pentru a primi venitul maxim per servicii pe lună de la CAS. Ci faptul că o consultaţie la medicul de familie costă doar 22 de lei brut.
„Da, cu atât este plătită acum o consultaţie: 22 de lei brut (5,5 puncte/consult x 4 lei/punct!), adică vreo 14 lei net.
Personal am o reţinere să spun că munca mea de 15 minute este plătită cu 22 de lei brut, în condiţiile în care sunt multe alte categorii profesionale care în același interval de timp sunt plătite mult mai bine decât mine. Asta în condiţiile în care am șase ani de facultate + un an de stagiatură + trei ani de rezidenţiat și sunt medic primar!”, spune medicul care a comparat anterior preți consultațiilor cu prețul unui tuns pentru a dovedi subfinanțarea.
Potrivit medicului Valentin Pantea, puţini medici de familie au o pensie mai mare de 2.500 de lei, deși mulţi dintre ei au chiar 40 de ani de vechime. „ Evident, dacă venitul lor nu este mare, nici contribuţia la fondul de pensii nu poate fi mare”, mai spune medicul.
Soluția pe care acesta o propune este umrătoarea:
„Cea mai europeană soluţie ar fi acordarea procentajului european din bugetul sănătăţii (actualmente medicina de familie din UE primește circa 12% din bugetul sănătăţii, în timp ce la noi abia 6%). Asta ar face ca medicina de familie să fie atractivă pentru tinerii absolvenţi.
O soluţie de avarie, care să prevină accentuarea deficitului de medici de familie din rural, ar fi creșterea sporului de rural – unul mai consistent decât cel actual ar motiva suplimentar medicii tineri să lucreze în rural. Din păcate, în ultimii cinci ani, sporul de rural a scăzut, în loc să crească. Primele de instalare și alte facilitaţi acordate de primăriile locale nu sunt suficiente pentru atragerea medicilor tineri la ţară.
Din nefericire pentru medicina de familie, și în special pentru mediul rural, vor ieși la pensie foarte mulţi medici de familie, vor rămâne tot mai multe localităţi fără medic, iar măsurile de compensare, din păcate, nu se văd.”, a precizat medicul de familie Valentin Pantea, pentru Viața Medicală.
