Te-ai întrebat vreodată ce ar putea avea în comun stările depresive, pielea uscată şi constipaţia? Toate sunt simptome ale hipotiroidismului, afecţiune care duce la „lenevirea” metabolismului.

1. Ce este şi de ce apare?

Hipotiroidismul reprezintă incapacitatea glandei tiroide de a produce suficienţi hormoni. Deficitul de iod, care produce guşă, este una dintre cauzele insuficienţei tiroidiene. Totuşi, după introducerea iodului în produse precum sarea, hipotiroidia prin carenţă de iod nu s-a redus semnificativ.

O altă cauză importantă este tiroidita cronică autoimună (Hashimoto). Aceasta este o boală autoimună, în cadrul căreia sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, pe care o percepe ca fiind ţesut străin. Tiroidita Hashimoto nu are simptome specifice în stadiul iniţial. Ulterior, apar oboseala, apatia, creşterea în volum a glandei.

„Dezechilibrul sistemului imunitar face ca organismul să nu mai recunoască propriile celule, pe care le atacă prin mijloacele specifice, cu scopul de a le distruge şi elimina. Rezultatele acestui proces inflamator vor duce cu timpul la distrugerea glandei tiroide. Se poate vorbi aici şi despre predispoziţia genetică, deoarece sunt frecvente cazurile în care mai mulţi membri ai familiei suferă de această boală”, explică medicul Rareş Simu, specialist imunologie clinică şi alergologie. Hipotiroidismul poate fi declanşat şi de operaţiile pe tiroidă şi de terapia cu iod radioactiv.

„Cauzele mai puţin frecvente sunt reprezentate de: extirparea chirurgicală a tiroidei (noduli tioidieni, hipertiroidism), interferenţele medicamentoase cu funcţia tiroidiană (litiu, amiodarona, interferon) sau anomalii de embriogeneză (lipsa de formare a tiroidei, tiroida ectopică)” afirmă medicul endocrinolog Raluca Muntean.

2. Cum se manifestă?

Multe dintre simptomele specifice bolii nu duc cu gândul la hipotiroidie, de aceea, diagnosticul poate fi pus târziu. Printre semnele caracteristice se numără: tranzit intestinal încetinit (constipaţie), tulburări de ciclu menstrual, diminuarea frecvenţei cardiace, tulburări metabolice, malformaţii ale fătului în cazul unei sarcini apărute la o femeie cu hipotiroidism netratat, depresie sau agravarea unei depresii, somnolenţă, letargie, poftă de mâncare crescută, exprimare greoaie, tulburări de concentrare, piele uscată, vindecare mai greoaie a rănilor, intoleranţă la frig. La ambele sexe, hipotiroidia cauzează infertilitate şi scăderea libidoului.

3. Cum se tratează?

Cele mai multe forme de hipotiroidism necesită tratament pe toată durata vieţii. Se recomandă tratamentele de substituţie hormonală, la scurt timp după administrarea acestuia atenuându-se şi simptomele.

„Opţiunile de tratament sunt reprezentate de administrarea de hormoni tiroidieni, fie sub formă de T3 (triiodotironină) , fie T4 (levotiroxină), combinaţii T3+T4 sau combinaţii de hormoni tiroidieni cu iod”, explică medicul endocrinolog Raluca Muntean.

4. Poate duce la îngrăşare?

Multe persoane pun excesul de kilograme pe seama „problemelor cu glanda”. Este adevărat că hipodiroidia poate fi însoţită de o creştere a greutăţii, fără a fi însă adevărata cauză a obezităţii. Mai exact, această tulburare favorizează retenţia de apă, nu şi de ţesut adipos. Din această cauză, persoanele cu hipotiroidie pot acumula, cel mult, 5 kilograme.

5. Ce complicaţii poate da?

Nediagnosticată şi netratată, hipotiroidia poate produce complicaţii ameninţătoare de viaţă. Astfel, pot apărea scăderea tensiunii arteriale, hipoglicemie, letargie, convulsii sau comă.

INFO: Hipotiroidismul poate să fie permanent (toată viaţa) sau tranzitor.

Dr. Raluca Muntean
medic specialist endocrinolog, competenţă ecografie endocrină, Gral Medical, Bucureşti


În majoritatea cazurilor, hipotiroidismul sau „tiroida leneşă“ are la bază o boală tiroidiană autoimună (tiroidita cronică autoimună). Aceasta afectează în special femeile şi se poate instala la orice vârstă.

După introducerea iodării universale a sării (în unele ţări a zahărului iodat şi al uleiului iodat), s-a redus incidenţa hipotiroidismului prin carenţă de iod. Un caz particular de hipotiroidism, adesea ignorat, îl reprezinta tiroidita postpartum.

După naştere, femeile ar trebui să-şi monitorizeze funcţia tiroidiană, pentru că pot face hipotiroidism clinic, manifestat ca şi depresie postpartum! Prima monitorizare a funcţiei tiroidiene trebuie să se facă la 3-6 luni după naştere.