De-a lungul timpului, despre creier au apărut diverse mituri, multe fiind perpetuate, astfel că au aproape că s-au împământenit în mentalul comun. Pe măsura studierii mai aprofundate a creierului, oamenii de ştiinţă au demolat multe dintre aceste mituri.

«Folosim doar 10% din creier»

Unul dintre cele mai frecvente mituri referitoare la creier este cel potrivit căruia îl folosim la capacitatea de doar 10%. Această idee este însă cât se poate de neadevărată. „În realitate, ne folosim creierul în totalitate, în fiecare zi. Dacă diverse părţi ale creierului ar fi inactive, nu am simţi vreo diferenţă când acestea sunt afectate.

Cu siguranţă ni s-a demonstrat contrariul! Metodele funcţionale de imagistică ce permit măsurarea activităţii creierului arată că până şi sarcinile simple sunt suficiente pentru a face creierul să funcţioneze la capacitate maximă”, se arată în cartea „Secretele creierului uman” de Sandra Aamodt şi Sam Wang.

Tehnicile imagistice de care dispunem în prezent arată că nicio arie cerebrală nu rămâne nefolosită pe parcursul zilei. Desigur, nu toate zonele cerebrale sunt folosite în acelaşi timp.

«Inteligenţa este proporţională cu mărimea creierului»

Nu s-a descoperit niciodată vreo legătură între mărimea creierului şi gradul de inteligenţă. Un studiu recent coordonat de cercetătorii de la Universitatea din Viena arată că nivelul de inteligenţă depinde de modul în care este structurat creierul.

Potrivit cercetării, cu toate că bărbaţii au creierul mai voluminos decât femeile, rezultatele lor la testele de inteligenţă nu sunt mai bune decât cele ale urmaşilor Evei. Un alt argument contra acestui mit este însăşi greutatea creierului lui Einstein, care avea 1.230 de grame (media fiind de 1.400 de grame). În schimb, savantul avea anumite particularităţi precum densitatea neuronală mai mare.

«Muzica lui Mozart dezvoltă inteligenţa copiilor»

Un studiu publicat în 1993 în revista „Nature” arăta că studenţii care au ascultat o sonată de Mozart şi-au îmbunătăţit rezultatele la un test complex de gândire în spaţiu. Ideea că muzica marelui compozitor te face mai deştept s-a împământenit după publicarea cărţii „Mitul Mozart” de Don Campbell. Au apărut mai multe controverse: unele studii au promovat ideea, altele au arătat că nu există suficiente informaţii ştiinţifice în acest sens.

BINE DE ŞTIUT

Scrisul de mână stimulează activitatea cerebrală mai multe decât tastarea cuvintelor.

MEDICUL RĂSPUNDE

„Există diferenţe între creierul femeilor şi cel al bărbaţilor?” (Anca P., Bucureşti)

Răspunde dr. Simona Novac, medic primar neurologie, Spitalul Sanador, Bucureşti

Această întrebare a suscitat interesul mai multor grupuri de cercetători şi au existat mai multe studii, unele dintre ele folosind aparatură medicală de ultimă generaţie, ale căror rezultate s-au dovedit contradictorii. De regulă, un bărbat este mai mare decât o femeie, iar creierul este proporţional cu mărimea corpului. Dar nivelul de inteligenţă nu este proporţional cu dimensiunile creierului.

Au fost luate în discuţie şi diferenţe induse de influenţele hormonilor în structura şi funcţionalitatea creierului, însă oamenii de ştiinţă au concluzionat că, deşi hormonii au rolul lor în personalitatea fiecăruia, creierul este rezultatul unui proces evolutiv complex, în care mediul şi educaţia joacă un rol important (cu toate că există psihologi care nu sunt de acord cu influenţa mediului şi consideră că diferenţele dintre creier sunt structurate de la naştere).

15 lucruri de reţinut despre creier

1. Lipsa oxigenului pentru mai mult de 10 minute duce la distrugerea permanentă a creierului.

2. Violenţa din familie are asupra copiilor un efect asemănător cu cel pe care îl au bătăliile de pe câmpul de luptă asupra soldaţilor.

3. Creierul are o consistenţă asemănătoare brânzei tofu.

4. Chiar şi în timp ce dormim, creierul este activ. În acest interval, sunt procesate informaţiile pe care le-am acumulat pe parcursul zilei.

5. Alcoolul ajunge la creier în 6 minute.

6. Avem în jur de 70.000 de gânduri în fiecare zi.

7. Nu avem amintiri din primii ani de viaţă din cauza dezvoltării insuficiente a hipocampului, zonă responsabilă de procesarea memoriei narative.

8. Prezent în celulele nervoase, colesterolul este implicat în producţia dopaminei.

9. Simţurile şi funcţiile folosite mai des primesc mai mult spaţiu în creier.

10. Dragostea şi ura activează acealeaşi zone în creierul uman, arată studiile.

11. Pierderea accelerată de sinapse şi neuroni duce la apariţia bolilor neurodegenerative de tipul Alzheimer. Persoanele cu această maladie pot pierde până la 50% de neuroni din zona hipocampului.

12. Pentru a judeca distanţele, creierul are nevoie de informaţii de la ambii ochi.

13. Unele părţi ale creierului produc neuroni şi la vârsta adultă. De pildă, apar neuroni noi în hipocamp şi în bulbul olfactiv, care procesează informaţiile despre miros.

14. Visele ajută la învăţare şi la consolidarea amintirilor, potrivit oamenilor de ştiinţă.

15. Studierea unui instruiment muzical în copilărie are efect benefic asupra creierului.