Disfuncţia erectilă, de la tabu la terapii eficiente! Când devine vizita la urolog obligatorie

1 2 jpg jpeg

Dac─â ├«n 1995, num─ârul celor care sufereau din cauza disfunc┼úiei erectile era de peste 150 de milioane, ├«n 2025, ar putea ajunge la 320 de milioane, potrivit estim─ârilor OMS. A┼čadar, o problem─â serioas─â care trebuie discutat─â deschis cu medicul urolog.

ÔÇť├Än Rom├ónia exist─â tabuuri ├«n continuare, e o chestie ┼úinut─â sub perdea. Mare mi-a fost surpriza s─â constat c─â sunt ┼či pacien┼úi adu┼či la medic de so┼úii, de partenere, pentru a relata problema asta, iar ei efectiv nu pot s─â discute. E lipsa unei educa┼úii legate de via┼úa sexual─â care nu s-a f─âcut probabil ├«n adolescen┼ú─â, c├ónd ar fi trebuit s─â se fac─â. Pentru c─â majoritatea pacien┼úilor care se confrunt─â cu chestia asta sunt de peste 50 de ani ┼či putem s─â presupunem c─â atunci c├ónd erau adolescen┼úi, ├«n liceu, nu au beneficiat de niciun fel de educa┼úie sexual─â. Asta ar fi problema principal─â pentru care disfunc┼úia erectil─â e privit─â ca un subiect tabu, o chestie despre care mai mult se ┼ču┼čote┼čteÔÇŁ, afirm─â dr. Justin Aurelian, doctor ├«n ┼čtiin┼úe medicale ┼či medic primar urolog, care trateaz─â cu succes pacien┼úii cu disfunc┼úii erectile ├«n cadrul clinicii OK Medical din Bucure┼čti.

De altfel, medicii spun c─â erec┼úia normal─â ┼či via┼úa sexual─â de calitate sunt atribute ale s─ân─ât─â┼úii. Deseori, problemele apar ┼či din cauza a┼čtept─ârilor legate de performan┼úa sexual─â care este una individual─â. Raportarea la cunoscu┼úi, prieteni, apropia┼úi poate genera nemul┼úumire, stres, angoas─â, cu agravarea disfunc┼úiei erectile. ├Äns─â aceasta poate fi generat─â de multe alte situa┼úii.

ÔÇťPacien┼úii afecta┼úi din punct de vedere psihologic la care manifestarea e disfunc┼úie erectil─â sunt tot mai mul┼úi. Aceasta apare din cauza condi┼úiilor de mediu, a solicit─ârii la locul de munc─â sau a stresului ├«n familie. Poate nu a fost diagnosticat─â de la ├«nceput componenta aceasta psihologic─â. Exist─â ┼či alte cauze: la pacien┼úii cu diabet zaharat, cauza este clar vascular─â. La pacien┼úii v├órstnici, peste 55-60 de ani, poate fi o component─â legat─â de adenomul de prostat─â sau de alt─â suferin┼ú─â a prostatei. Alt─â cauz─â o reprezint─â dislipidemiile care produc ├«n timp ateroscleroz─â: orice pacient care are probleme cu aparatul cardiovascular poate s─â se prezinte la urolog cu manifestarea principal─â de disfunc┼úie erectil─â, pentru c─â apare un grad de ateroscleroz─â la nivelul vaselorÔÇŁ, completeaz─â specialistul.

Lipsa erec┼úiei sau imposibilitatea men┼úinerii acesteia pentru o via┼ú─â sexual─â ├«mplinit─â pot fi generate ┼či de excesul ponderal. Acesta perturb─â echilibrul hormonal, iar sc─âderea nivelului de testosteron produce tulbur─âri erectile. De vin─â poate fi ┼či fumatul, responsabil pentru multe probleme grave de s─ân─âtate. A┼čadar, ├«n aceste condi┼úii vizita la medicul urolog devine obligatorie, iar evaluarea este una complex─â.

Evaluarea medical─â const─â ├«ntr-o anamnez─â care ar trebui s─â fie c├ót mai complet─â, adic─â o discu┼úie ├«n care s─â stabilim dac─â exist─â elemente patologice legate de func┼úia sexual─â, de func┼úia urinar─â, de prezen┼úa sau absen┼úa altor boli care ar putea s─â aib─â impact negativ (diabetul zaharat), prezen┼úa sau absen┼úa unei partenere, dac─â pacientul e c─âs─âtorit sau nu, dac─â are multiple partenere sexuale, dac─â a suferit traume psihice sau traumatisme neurologice care pot da disfunc┼úie erectil─â. Anamneza e foarte important─â ├«n stabilirea tratamentului. Dup─â aceea se face un examen clinic, ├«n mod normal ar trebui s─â se fac─â un examen clinic complet, centrat pe aparatul urogenital, ┼či ulterior sunt necesare o ecografie de aparat urogenital, care include aparatul urinar, rinichii ┼či vezica urinar─â, prostata. Pentru afectarea vascular─â, trebuie f─âcut─â ┼či o ecografie penian─â. Dup─â aceast─â ecografie complet─â sunt necesare investiga┼úiile legate de doz─ârile hormonale, de glicemie, colesterol, trigliceride, mai ales dac─â pacientul e obez, hemoleucogram─â. De multe ori, e necesar─â ┼či o evalare cardiologic─â legat─â de tratamentul ulterior, pentru c─â tratamentul medicamentos pentru disfunc┼úie erectil─â poate fi contraindicat la pacien┼úii cu afec┼úiuni cardiologice severeÔÇŁ, descrie tabloul investiga┼úiilor medicul primar urolog Justin Aurelian.

Disfunc┼úia erectil─â se trateaz─â, ├«ns─â condi┼úia esen┼úial─â este ca pacien┼úii cu astfel de probleme s─â primeasc─â un diagnostic din partea unui medic. Pe l├óng─â terapiile medicamentoase, geluri cu aplica┼úii locale sau injec┼úii, exist─â ┼či tratamente moderne care pot trata discun┼úia erectil─â.

ÔÇťExist─â terapia cu unde de ┼čoc de intensitate joas─â, care e o terapie relativ nou─â: sunt unde de ┼čoc pe care pacientul le poate tolera relativ u┼čor, care se administreaz─â la nivelul penisului, la nivelul corpilor caverno┼či, care au rolul de a elibera ├«n circula┼úie factori de cre┼čtere vasculari. Ace┼čti factori de cre┼čtere stimuleaz─â formarea de noi vase ├«n corpii caverno┼či. Av├ónd o re┼úea mult mai bogat─â vascular─â, atunci c├ónd se declan┼čeaz─â erec┼úia, s├óngele intr─â ├«n cantitate crescut─â ├«n penis ┼či erec┼úiile sunt mai ferme. Din punct de vedere medical, nu are contraindica┼úii, practic aceste unde de ┼čoc sunt de joas─â intensitate, nu produc microtraumatisme, leziuni. Singura contraindica┼úie relativ─â pe care o v─âd eu din prisma de chirurg e la pacien┼úii care prezint─â tulbur─âri de coagulare sau care sunt pe tratament anticoagulantÔÇŁ, descrie medicul urolog terapia cu unde de ┼čoc pentru disfunc┼úie erectil─â.

Terapia cu unde de ┼čoc se poate face ├«n 6 ┼čedin┼úe, de c├óte 15-20 de minute, iar pacientul este monitorizat permanent prin chestionare despre calitatea erec┼úiei ┼či vie┼úii sexuale ulterioare terapiei.

ÔÇťRezultatele sunt pe termen lung, e un avantaj fa┼ú─â de terapia medicamentoas─â. Rezultatele pot dura 6 p├ón─â la 8 luni dup─â terminarea tratamentului. Bine├«n┼úeles c─â sesiunea de tratament poate fi repetat─â o dat─â pe an sau atunci c├ónd pacientul consider─â c─â erec┼úia nu mai corespunde a┼čtept─ârilor. Rezultatele sunt influen┼úate ┼či de v├órst─â pentru c─â v├órsta ├«┼či pune amprenta ├«n toate afec┼úiunileÔÇŁ, spune dr. Justin Aurelian.

Medicul primar urolog, specializat ├«n tratarea disfunc┼úiilor erectile, atrage aten┼úia ┼či asupra terapiilor care promit vindecarea disfunc┼úiei erectile, dar care nu sunt administrate de c─âtre un medic.

ÔÇťEu nu le recomand dac─â nu sunt prescrise la indica┼úia medicului. Riscurile ar fi s─â dea o gr─âmad─â de bani pe nimic, s─â nu apar─â niciun efect (asta ar fi cel mai pu┼úin grav). Riscurile mai mari ar fi s─â fac─â ni┼čte complica┼úii dup─â administrarea lor, pentru c─â nu poate garanta nimeni c─â ceea ce e trecut pe cutie se afl─â ┼či ├«n comprimatul respectiv. Cel pu┼úin ├«n cazul disfunc┼úiei erectile sunt foarte multe suplimente care con┼úin la r├óndul lor medicamente de sintez─â ┼či automat pot da erec┼úie, chiar au fost cazuri de erec┼úie prelungit─â ┼či au ap─ârut alte complica┼úii. Eu nu recomand ca pacientul s─â ia suplimente c─â a┼ča a citit pe internet, dar nici nu ┼čtiu de unde vin. O parte nu au dovezi ┼čtiin┼úifice ┼či ├«n plus e greu de dovedit c─â ele con┼úin exact ce spun pe etichet─âÔÇŁ, avertizeaz─â medicul urolog. Medicul avertizeaz─â ┼či asupra folosirii suplimentelor cu testosteron pentru cre┼čterea masei musculare pentru c─â pot afecta erec┼úia. De asemenea, medicul atrage aten┼úia ┼či asupra am├ón─ârii vizitei la specialist.

ÔÇťE mult mai greu s─â tratezi un pacient care are o disfunc┼úie erectil─â sever─â, dec├ót un pacient care are o disfunc┼úie erectil─â u┼čoar─â. Dac─â el vine ├«nc─â de la primele semne, putem diagnostica o alt─â afec┼úiune care i-a indus aceast─â disfunc┼úie erectil─â ┼či care poate s─â fie cu risc vital, cum este diabetul zaharat, sau putem s─â avem rezultate mult mai bune legate de terapie. Dac─â el tot am├ón─â ┼či vine c├ónd nu mai are erec┼úie aproape deloc, bine├«n┼úeles c─â ┼či rezultatele vor fi pe m─âsur─â. Una e s─â pleci de la zero ┼či s─â ajungi la 30%, poate nici at├ót ┼či alta e s─â pleci de la 40% ┼či s─â ajungi la 70%ÔÇŁ, concluzioneaz─â specialistul.