Ce nu ştiai despre oţetul balsamic

E bine să ai grijă când cumperi acest oţet, fiindcă multe din tipurile de oţet balsamic din supermagazine sunt produse contrafăcute, conţinând în principal oţet ieftin din vin şi coloranţi adăugaţi.

Cel veritabil, de provenienţă din Modena şi Reggio Emilia, Italia, se vinde în sticle de 100 ml, cu sigilii de autenticitate. A fost învechit meticulos până să ajungă la o nuanţă de maro închis, siropos, iar printre ingredientele de pe etichetă trebuie să vezi „must din struguri“, „must din struguri învechit“, „Mosto d’Uva“, sau „DOC“.

Bun pentru digestie şi în curele de slăbire

Oţetul balsamic facilitează digestia prin activarea producţiei de pepsină în tractul digestiv, o enzimă care ajută la descompunerea proteinelor. Conţine compuşi probiotici care te ajută să simţi senzaţia de saţietate timp mai îndelungat. Faţă de alţi agenţi de aromare precum untul şi maioneza, acest oţet nu are grăsime. Deşi nu e o poţiune magică pentru slăbit, te poate ajuta să-ţi atingi obiectivul unei siluete de invidiat.

Bine de ştiut: Antioxidanţii din oţetul balsamic distrug radicalii liberi care sunt toxici pentru organism şi ridică nivelul colesterolului rău. Consumând acest oţet ca dressing îţi protejezi arterele sangvine de ateroscleroză.

Ajută creierul, inima şi circulaţia sangvină

Oţetul balsamic conţine polifenoli, care ajută sistemului cardiovascular. Cel mai important beneficiu nutriţional al oţetului balsamic este dat de fitonutrimentele flavonoide, antioxidanţi care stimulează sănătatea inimii şi a creierului şi ameliorează nivelul zahărului din sânge.

Cum incluzi oţetul balsamic în alimentaţie

Sortimentul învechit 3-5 ani este bun pentru dressingurile salatelor (câteva picături conferă salatei savoare şi personalitate), în sosuri pentru legume şi pentru marinare. Pentru salate de verdeţuri, poţi prepara o vinegretă din 180 ml ulei de măsline extravirgin, 60 ml oţet balsamic, sare şi piper măcinat, după gust, din care poţi folosi mai mult timp, după ce ai agitat bine recipientul.

Cel cu învechire medie, de 6-11 ani, este mai vâscos şi se recomandă să se folosească în sosuri (după terminarea preparării mâncării), în pilaf/orez şi în mâncăruri cu paste, în marinate şi amestecuri cu maioneză sau smântână pentru sandviciuri.

Cel mai vechi oţet, de peste 12 ani, se recomandă să fie întrebuinţat după ce s-a încheiat prepararea mâncării, precum şi în preparate care nu sunt picante sau foarte asezonate, astfel încât să i se poată simţi aroma deosebită. Este un bun agent de aromare pentru carnea de pui, peşte sau viţel. Poţi tăia cireşe în jumătăţi şi să le marinezi în oţet balsamic, apoi să ungi carnea la sfârşitul preparării mâncării şi să le serveşti ca garnitură la friptura de miel.

Este foarte potrivit pentru combinaţiile de fructe şi brânză, precum căpşuni, pere şi piersici, alături de brânză ricotta sau feta. Secretul e să foloseşti oţet balsamic la un singur preparat la o masă. Îl poţi savura ca atare (1 linguriţă, ca digestiv după masă) sau turnând puţin în apă minerală, pentru a obţine o băutură răcoritoare.