Stresul ne ├«mboln─âve╚Öte inima. Ce spune medicul: "Evita╚Ťi conflictele de orice natur─â"

inima84 jpg

Suntem tot mai stresa╚Ťi, nu facem mi╚Öcare ╚Öi nu m├ónc─âm ce trebuie. ╚śi  ca ╚Öi cum toate astea nu ar fi de ajuns, mul╚Ťi dintre noi ajung s─â ├«╚Öi ├«nece amarul ├«n alcool. Toate astea nu numai c─â ne ├«mboln─âvesc organismul, dar ne doboar─â ╚Öi inima. Medicul Vasi R─âdulescu  crede c─â inima trebuie controlat─â tot timpul ╚Öi c─â un EKG e mai mult dec├ót necesar.

ÔÇťAve╚Ťi idee ce st─â ├«n spatele unei mor╚Ťi subite la tineri? V─â spun imediat. Cele mai multe cazuri r─âspunz─âtoare de deces la tineri sunt cardiomiopatiile hipertrofice (grosso modo, mu╚Öchiul inimii este foarte ├«ngro╚Öat), canalopatiile (transfer de potasiu, sodiu, calciu spre celul─â sau spa╚Ťiul extracelular) ╚Öi sindroamele care pot da tulbur─âri maligne de ritm (sindrom Brugada, sindroame de QT lung sau scurt, ultimele fiind ├«n esen╚Ť─â date tot de defecte ale unor canale celulare). Cele mai multe (CMH, sindrom Brugada, sindroame de QT scurt sau lung) pot fi relativ u╚Öor identificate pe un banal traseu electrocardiografic. Intr─â la preven╚Ťie ╚Öi e extrem de important. S─â zicem c─â din 100,000 de tineri, se g─âsesc 5 cu a╚Öa ceva. Se justific─â monitorizarea sau d─âm ├«napoi spun├ónd c─â sunt cheltuieli mari? Eu cred c─â se justific─â ╚Öi numai pentru un singur caz depistatÔÇŁ, spune medicul Vasi R─âdulescu.

Cine are ├«n familie cazuri de mor╚Ťi subite sau rude cu probleme cardiace, trebuie s─â se verifice din timp. E o chestiune de via╚Ť─â ╚Öi de moarte. ÔÇťObserv─âm tineri care fac stop cardiorespirator din senin ╚Öi nu r─âspund la nicio manevr─â de resuscitare; depistarea aici e sf├ónt─â. Se pot da tratamente, se pot insera defibrilatoare, se pot explica anumite conduite ulterioare.

Dep─â╚Öind problema afec╚Ťiunilor amintite, orice om trebuie s─â con╚Ötientizeze c─â inima sufer─â la stress, tutun, alcool, droguri, alimenta╚Ťie necorespunz─âtoare, infec╚Ťii, comorbidit─â╚Ťi. Le vom lua pe r├ónd.

Stresul induce desc─ârcare de substan╚Ťe care ╚Ťin corpul ├«n tensiune, cum ar fi cortizolul sau catecolaminele circulante, pe l├óng─â hiperstimularea adrenergic─â direct─â. Acestea cresc frecven╚Ťa cardiac─â ├«n detrimentul pauzei (diastola) alter├ónd perfuzia coronarian─â, put├ónd induce forme de cardiomiopatie dilatativ─â (prin tahicardii necontrolate mult timp) sau chiar evenimente coronariene acute (de la angor instabil la infarct cu ocluzie total─â prin destabilizarea unei pl─âci de aterom). Sunt descrise conexiuni cu anumite structuri cerebrale care pot declan╚Öa furtun─â electric─â, cu tahicardii ventriculare ce degenereaz─â ├«n fibrila╚Ťie ventricular─â ╚Öi apoi ├«n stop. Stresul psihic face r─âu la orice nivel din corp. Depresia, anxietatea, tulbur─ârile psihice mixte sunt cunoscute drept factori importan╚Ťi de risc cardiovascularÔÇŁ.

Tutunul accelereaz─â ateroscleroza, acel proces care obstrueaz─â vasele de s├ónge. ÔÇťPl─âcile de aterom se formeaz─â ├«n arterele coronare ╚Öi scad perfuzia miocardului, put├ónd da sindrom coronarian c├ónd placa se destabilizeaz─â; se formeaz─â ├«n carotide ╚Öi dau ame╚Ťeli cumplite prin sc─âderea fluxului sangvin c─âtre creier; se formeaz─â ├«n arterele membrelor inferioare ╚Öi dau arteriopatie intermitent─â (obliterant─â, cu clase diferite de severitate) etc. Tutunul d─âuneaz─â grav pl─âm├ónilor, creierului, stomacului.

Alcoolul este cardiotoxic, dar depinde aici doza. 20 ÔÇô 30 de grame pe zi de alcool sunt cardioprotectoare, sc─âz├ónd riscul de infarct; scad ╚Öi riscul de AVC. Vinul ro╚Öu este ╚Öi antioxidant, optimizeaz─â ╚Öi colesterolul. Tot ce dep─â╚Öe╚Öte m─âsura amintit─â este toxic. Dup─â un consum ├«ndelungat, ne trezim cu pacien╚Ťi care au cardiomiopatie dilatativ─â indus─â de alcool, cu func╚Ťia de pomp─â a inimii sever alterat─â. Chiar ╚Öi o cantitate mare b─âut─â pe o perioad─â scurt─â poate induce dilata╚Ťie, ├«n a╚Öa-numitul sindrom al inimii de vacan╚Ť─â. Procesul este reversibil din fericire, dar nu-i doresc nim─ânui s─â-l experimenteze.

Drogurile, ├«n special cele intravenoase, sunt deosebit de periculoase, put├ónd induce tulbur─âri de conducere, aritmii severe, chiar stop cardiac. Nu consuma╚Ťi a╚Öa ceva nici m─âcar cu scop de experimentareÔÇŁ, adaug─â specialistul

Nu exist─â alimente care protejeaz─â inima. ÔÇťExist─â alimenta╚Ťie cu bun sim╚Ť, unde doza e regin─â. C├óteva reglement─âri se impun: f─âr─â sare ├«n exces, f─âr─â gr─âsimi multe, c├óteva fructe (mai multe dac─â sunte╚Ťi activi ╚Öi arde╚Ťi repede caloriile din ele), multe legume, hidratare corespunz─âtoare.

M├óncarea tip fast-food, coroborat─â cu sedentarismul duce la obezitate, diabet, boli semnificative de inim─â ╚Öi de vase. Un corp s─ân─âtos este unul dinamic, cu o mas─â corporal─â optim─â, bine hr─ânit, bine hidratat, bine odihnit, cu un psihic echilibrat. Aten╚Ťie la cofeina ├«n exces ╚Öi la combina╚Ťiile dubioase cu energizante sau alcool! Gr─âsimile ├«n exces pot conduce la ateroscleroz─â (sunt ├«nc─â multe controverse aici despre cele saturate sau nesaturate). Procesul de ateroscleroz─â este complex, implic├ónd colesterolul LDL, oxidarea acestuia, microleziuni ├«n endoteliul vascular, un proces inflamator aferent ╚Öi alte mecanisme intime; lipidele r─âm├ón ├«ns─â factor de risc important.

Orice infec╚Ťie care poate trece ├«n s├ónge are poten╚Ťial de afectare a inimii. Lucrul acesta e rar la persoanele imunocompetente, dar nu exclus. Infec╚Ťiile la nivelul din╚Ťilor trebuie tratate prompt. Cele ├«n sfera ORL la fel. Orice infec╚Ťie se trateaz─â cu adresare la medic, nu cu antibiotic luat la ├«nt├ómplare! Exist─â procese de endocardit─â cu germeni care ajung ├«n torentul sangvin prin diferite por╚Ťi de intrare ╚Öi care las─â leziuni permanente semnificative la nivelul aparatelor valvulare.

Orice afec╚Ťiune trebuie controlat─â. Hipertensiunea arterial─â, dislipidemiile, diabetul zaharat cresc semnificativ riscul cardiovascular. Merge╚Ťi la medic pentru analizele de rutin─â, merge╚Ťi la medicul diabetolog pentru fixarea schemei antidiabetice, controla╚Ťi viguros glicemiile, monitoriza╚Ťi tensiunea arterial─â cu un aparat bun la domiciliu (sunt bune ╚Öi cele electrice, lua╚Ťi unul cu man╚Öet─â care se pune pe bra╚Ť, deasupra cotului)ÔÇŁ, mai spune medicul Vasi R─âdulescu

Mi╚Öcarea ajut─â enorm inima. Nu face╚Ťi sport intens dac─â ave╚Ťi obezitate, cordul fiind deja chinuit. Pute╚Ťi merge pe jos la pas alert, prin aer curat. Pute╚Ťi practica ├«notul, mersul pe biciclet─â, joggingul. Exist─â studii multiple care arat─â efecte benefice ale mi╚Öc─ârii chiar dup─â infarct miocardic. Exist─â studii care arat─â men╚Ťinerea lung─â ├«n ritm sinusal postconversie din fibrila╚Ťie atrial─â la cei care fac sport moderat.

Evita╚Ťi conflictele de orice natur─â, ele genereaz─â st─âri de tensiune care pot cre╚Öte tensiunea arterial─â, alura ventricular─â, pot modula penetran╚Ťa unor canalopatii, pot activa focare anormale.

Recomand efectuarea unui traseu EKG de c─âtre oricine, chiar de la v├órste fragede; analizele cu tot ce ├«nseamn─â profil lipidic, profil tiroidian ╚Öi tot ce v─â spune medicul de familie sunt iar─â╚Öi foarte importante. Cei care au deja patologii multiple trebuie monitoriza╚Ťi ├«n ambulator la cardiologie. Medica╚Ťia este sf├ónt─â ╚Öi recomand─ârile medicului specialist cardiolog trebuie respectate cu stricte╚Ťe.

Pierdem cei mai mul╚Ťi oameni prin boli cardiovasculare ╚Öi e trist, deoarece preven╚Ťia ar trebui s─â existe la tot pasul. Vedem infarct miocardic acut la tineri de 25 de ani. Vedem mor╚Ťi subite care poate ar fi fost prevenite dac─â se ╚Ötia afec╚Ťiunea ╚Öi se implanta un defibrilator. Cheltuim enorm pentru prelungirea vie╚Ťii unor oameni care se chinuie cumplit, c├ónd educa╚Ťia decent─â ar trebui s─â limiteze apari╚Ťia acestor boli.