Dr. Irina Mateieş: În cancer, suplimentele pot interacţiona cu tratamentul. INTERVIU

Dr. Irina Mateieş, medic primar de medicină de familie, nutriţionist specializat în nutriţie oncologică

Alimentaţia în cancer este individualizată, în funcţie de particularităţile legate de tratament şi de efectele lui. Dr. Irina Mateieș ne spune care sunt aspectele importante legate de dieta pacientului oncologic şi care sunt greşelile de evitat.

Care sunt alimentele recomandate pentru pacienții cu cancer în timpul tratamentului?

Recomandările alimentare nu se fac bazat doar pe faptul că pacientul are cancer. Nu există o listă de alimente pentru pacientul oncologic. Ceea ce se ia în considerare sunt nevoile pe perioada tratamentului: dacă pacientul își poate menține greutatea, dacă își poate menține masa musculară, dacă are un tranzit intestinal normal etc. Apoi, în funcție de ce probleme observăm, vom face recomandările.

De exemplu: dacă cineva scade mult în greutate, pe perioadă scurtă, o să-i recomandăm alimente dense caloric, pe volum mic și eventual suplimente orale nutriționale hipercalorice, hiperproteice. Însă dacă, din contră, cineva fără probleme digestive deosebite ia mult în greutate, atunci cu această persoană vom discuta despre alimente cu densitate mică calorică per volum mare.

Există anumite alimente sau suplimente care ar trebui evitate de către pacienții cu cancer?

Nu există alimente sau nutrienți care trebuie evitați doar pentru că avem cancer. Trebuie să ne gândim la fiecare pacient în parte. De exemplu, dacă pacientul are diaree, atunci în mod cert nu va putea să mănânce fasole, varză, mazăre, broccoli. Dacă pacientul a suferit o intervenție majoră la nivel abdominal și, ulterior, a dezvoltat o intoleranță la lactoză, atunci trebuie să evite consumul produselor lactate. Mulți pacienți confundă alimentația din timpul tratamentului cu cea din prevenție. La persoanele sănătoase, există anumite recomandări care ajută la reducerea riscului de boală oncologică sau de alte afecțiuni. Totuși, recomandările din prevenție nu pot fi urmate întotdeauna și în timpul tratamentului.

În ceea ce privește suplimentele, ar fi bine ca orice pacient care vrea să ia ceva să discute cu medicul curant sau cu dieteticianul care îi știe detaliile cazului. Suplimentarea trebuie să aibă sens, să răspundă unei nevoi. Orice supliment, oricât de natural ar părea, poate să interacționeze cu tratamentul. De exemplu, pacienții care fac radioterapie trebuie să evite toate suplimentele cu antioxidanți.

Cum pot pacienții cu cancer să își mențină greutatea corporală și masa musculară în timpul tratamentului?

Prin favorizarea alimentelor cu aport caloric mare, pe volum mic – de exemplu, uleiuri vegetale de bună calitate, unt de arahide, semințe/nuci/alune, cașcaval/parmezan. Când vine vorba de masa musculară – necesarul proteic al pacientului oncologic este mai mare decât în mod obișnuit. În perioada de tratament, necesarul proteic este de minim 1 gram/kg corp și optim este spre 1,5 grame de proteine/kg corp. Așa că este important ca la fiecare masă și gustare, pacientul să aibă o sursă de proteine. Poate să fie vorba de carne, pește, ou, lactate, leguminoase, semințe, nuci, alune. Și bineînțeles, partea de alimentație trebuie completată cu mișcarea. Și dacă pacientul nu se poate mișca mult, chiar și ridicarea din pat și mersul prin casă este favorabil față de statul în pat prelungit.

Ce rol joacă proteinele în alimentația unui pacient cu cancer și care sunt sursele cele mai bune de proteine pentru aceștia?

Proteinele sunt necesare pentru mai multe funcții importante – cea mai cunoscută funcție a proteinelor este cea care ține de păstrarea sau creșterea masei musculare. Însă, pe lângă faptul că avem nevoie de proteine pentru a nu ne pierde mușchii, proteinele ne mai trebuie pentru multe alte funcții fără de care nu putem trăi.

Sunt esențiale pentru imunitate. Ele formează anticorpi, cum ar fi imunoglobulina G. Anticorpii se leagă de particule străine specifice, cum ar fi virusuri și bacterii, pentru a ajuta la protejarea organismului de infecții.

Avem nevoie de proteine pentru creșterea și întreținerea țesuturilor. Nevoile de proteine ale corpului nostru depind de starea de sănătate și de nivelul de activitate.

Avem nevoie de proteine pentru producția de enzime, ele ajută miile de reacții biochimice care au loc în interiorul și în afara celulelor tale. Sigur ai auzit de enzimele digestive, cum ar fi cele din salivă, stomac sau din sucul pancreatic, dar există și multe alte forme de enzime.

Avem nevoie de proteine pentru a produce hormoni, aceștia transmit semnale pentru a coordona procesele biologice dintre diferite celule, țesuturi și organe. Un exemplu bine cunoscut de proteină cu rol de hormon este insulina.

Unele proteine au scop structural. Aceste proteine oferă structură și suport pentru celule. La scară mai mare, ele permit mișcarea corpului. Astfel de proteine sunt colagenul, keratina, elastina – acestea sunt utile pentru oase, tendoane, ligamente, piele, unghii și păr.

Proteinele pot să ajute la transport și stocare, de exemplu, hemoglobina este o proteină care transportă oxigen prin corpul nostru.

Cum poate influența dieta efectele secundare ale tratamentului pentru cancer, cum ar fi greața și oboseala?

Atât efectele secundare pot influența capacitatea de a mânca, dar și alimentația le poate influența pe acestea. Pe de o parte, greața și oboseala pot împiedica pacientul să mănânce și acest lucru, la rândul lui, accentuează oboseala. Însă, dacă pacientul este ajutat să găsească soluții pentru a reuși să se alimenteze, acest lucru poate diminua starea de oboseală.

Soluții pentru a combate greața pot fi mai multe, însă care funcționează mai bine, ține de fiecare pacient în parte:

· Mâncați porții mai mici;

· Având în vedere că greața duce la scăderea cantității de mâncare, alegeți porții mici din alimente dense caloric și ușor de tolerat (budincă, șerbet, iaurt grecesc, milkshakes, înghețată etc.);

· Mâncărurile și băuturile reci au un miros mai puțin pronunțat și produc mai rar greață;

· Alegeți mâncăruri uscate și lăsați să treacă o perioadă până să beți apă sau alte lichide;

· Băuturile ușor acidulate pot fi mai ușor tolerate și pot reduce greața;

· Pentru unele persoane, băuturile sau dulciurile care conțin ghimbir reduc senzația de greață;

· Sucurile de fructe, reci, neîndulcite, pot ajuta în caz de greață.

Sunt anumite diete speciale, cum ar fi dieta vegană, recomandate pentru pacienții cu cancer?

Nu, nu avem o dietă anume recomandată tuturor pacienților oncologici. De exemplu, dieta vegană menţionată nu este recomandată pecienților care deja au dificultăți în a-și atinge necesarul caloric și proteic. Însă, dacă avem un pacient care se poate alimenta normal, fără probleme digestive de tip diaree și care eventual este și obez și își dorește sa urmeze o dieta vegană, atunci acest lucru este posibil.

Ce importanță au antioxidanții în dieta unui pacient cu cancer și care sunt cele mai bune surse alimentare de antioxidanți?

Surse alimentare de antioxidanți sunt multe. De exemplu: alimente bogate în flavonoizi – ceapă, kale, broccoli, salată, roșii, struguri, fructe de pădure, ceai (negru/verde/alb); alimente bogate în antocieni – varză roșie, fructe de pădure, struguri negri; alimente bogate în acizi fenolici; condimente alimentare, fructe, legume, cereale integrale; familia cruciferelor – varză, broccoli, conopidă, gulie, ridichi, varză de Bruxelles etc.; familia de aliacee: ceapă de toate felurile, usturoi, praz; carotenoizii – morcovi, ardei gras galben/portocaliu, cartof dulce, mango etc.

Sursele alimentare de antioxidanți pot fi benefice în alimentația pacientului oncologic. Însă suplimentele de antioxidanți NU sunt recomandate. De exemplu, alimentele bogate în carotenoizi s-a observat că aduc beneficii, în vreme ce suplimentele cu beta-caroten s-au asociat cu creșterea riscului de cancer. Deci de câte ori putem, preferăm alimentația, față de farmacie, când este vorba de antioxidanți.

Cum pot pacienții cu cancer să gestioneze pierderea poftei de mâncare sau modificările gustului cauzate de tratament?

Când pofta de mâncare scade: mâncați mese mici, mai dese și dense caloric. Alegeți alimente dense caloric (ex: ouă, brânzeturi, unt de arahide, semințe, nuci, alune, pește la conservă, budincă, unt); mâncați în funcție de oră și nu bazat pe poftă. Faceți un program pentru masă și mâncați la ora stabilită chiar dacă nu vă este foame; consumați suplimente orale nutriționale. Acestea pot fi lichide sau pudră. Ele se vând la farmacie și sunt complete din punct de vedere nutritiv. Discutați cu medicul/dieteticianul despre ele; activitatea fizică ușoară stimulează apetitul; faceți momentul mesei unul plăcut: mâncați împreună cu altcineva, în farfurii frumoase, ascultând muzică sau o emisiune la TV.

Când apare modificarea sau scăderea gustului: încercați în mod separat toate gusturile (dulce, sărat, amar, acru) pentru a identifica gustul modificat; renunțați la fumat și alcool pentru că usucă gura și fac mai dificil simțitul gusturilor; beți multe lichide. Sucurile de fructe pot uneori îndepărta senzația neplăcută; puteți să mestecați o bucată de ananas, din conservă sau proaspăt, înainte de masă, pentru a îndepărta gustul neplăcut din gură; mâncărurile au deseori un gust mai bun la temperatura camerei sau reci decât au atunci când sunt calde; alimentele cu gusturi tari pot îmbunătăți mâncarea. Încercați și vedeți ce se potrivește pentru dumneavoastră: oțet, suc de lămâie, ghimbir, condimente, mirodenii; creșteți consumul alimentelor cu conținut ridicat de zinc: fructe de mare, cereale, pâine integrală, legume, crucifere (varză, conopidă), spanac, usturoi, arahide, pește, ficat, carne.

Este nevoie ca pacienții cu cancer să evite zahărul și alimentele procesate?

Dacă este vorba de o persoană care poate să mănânce fără probleme și care își menține greutatea și masa musculară, atunci, sigur, nu este cazul să aleagă ca opțiuni alimentare variantele ultraprocesate și zahărul în exces.

Însă, dacă vorbim de un pacient care mestecă greu, înghite greu, scade în greutate, eventual este și la tratament departe de casă și nu are acces la bucătărie – atunci este mult mai important să reușească să mănânce suficient și, dacă produsele ultraprocesate sunt mai ușor de mestecat sau dacă prin adaos de zahăr reușește să crească aportul caloric, atunci acest lucru o să primeze ca importanță.

Cât de importantă este hidratarea pentru pacienţii cu cancer?

Hidratarea este foarte importantă. Mai ales pentru pacienții care fac și chimioterapie. Unele forme de chimioterapie trebuie neaparăt să se asocieze cu o hidratare excelentă, pentru a nu apărea probleme în buna funcționare a rinichilor.

Există alimente sau suplimente care pot ajuta la întărirea sistemului imunitar al pacienților cu cancer?

La modul general, nu. Dacă ceva este pe minus, atunci sigur că aducerea înapoi la valori normale o să ajute și buna funcționare a sistemului imunitar.

Ce sfaturi aveți pentru pacienții cu cancer care doresc să urmeze o alimentație sănătoasă după încheierea tratamentului pentru a preveni recidiva?

Dacă pacientul a terminat tratamentul și nu mai sunt probleme digestive sau alte probleme care să facă dificilă alimentația, atunci este o idee foarte bună să se concentreze pe un stil de viață sănătos. Alimentația și întregul stil de viață al pacientului contribuie la reducerea riscului de recidivă. Alimentația care scade riscul de recurență a cancerului este aceeași cu cea care scade și riscul de apariție, din prevenție. Mai exact, se recomandă un consum mai mare de fructe și legume, înlocuirea cerealelor albe cu cele integrale, limitarea consumului de carne roșie (maxim 350-500 g pe săptămână), excluderea produselor ultraprocesate, hidratarea cu apă sau alte băuturi neîndulcite, consumul de pește o dată – de două ori pe săptămână. Un lucru foarte util, pe lângă cantitate, este diversitatea. Cu cât pacientul consumă mai multe tipuri de legume și fructe, cu atât are un beneficiu mai mare.

CV

Medic primar de medicină de familie și nutriționist, specializat în nutriție oncologică, Amethyst

A absolvit Facultatea de Medicină Generală din Târgu Mureș şi Facultatea de Nutriție și Dietetică din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj.

Membru ESPEN (European Society for Enteral and Parenteral Nutrition).

Scrie pe blogul www.irinamateies.ro