Insulina inteligentă: cum funcţionează şi cum va uşura viaţa celor cu diabet

Tratamentul de bază în diabetul zaharat de tip 1 este cel cu insulină. Există progrese importante în ceea ce priveşte dezvoltarea insulinelor, iar viitorul va aduce progrese importante, atât în ceea ce priveşte tipul administrării, cât şi tipurile de insulină disponibile.

”Descoperirea insulinei este una dintre descoperirile epocale ale medicinei. Insulina este medicamentul care a oferit o şansă de viaţă persoanelor cu diabet zaharat de tip 1. În cazul acestui tip de diabet zaharat, organismul persoanei diagnosticate îşi distruge, printr-un mecanism autoimun, celulele care produc insulină, iar persoanele care au acest tip de diabet rămân complet fără rezerve de insulină. Lipsa insulinei este incompatibilă cu viaţa, fără suplinirea acesteia din exterior. Practic, înainte de descoperirea insulinei nu exista acest remediu, iar persoanele respective nu aveau şansa de a supravieţui, decât un interval foarte scurt de timp după diagnosticare, câteva zile sau, în cel mai bun caz, câteva săptămâni” a explicat Prof. Dr. Bogdan Timar în cadrul webinarului ”100 de ani de la prima injecţie cu insulină: Insulina 100” organizat de portalul RoDiabet.

Insulinele inteligente, tot mai aproape

Există progrese importante în ceea ce priveşte dezvoltarea insulinelor, iar viitorul va aduce progrese importante, atât în ceea ce priveşte tipul administrării, cât şi tipurile de insulină disponibile.

”Suntem foarte aproape de momentul apariţiei unei insuline care să poată fi administrată o singură dată pe săptămână şi există perspective de viitor şi în ceea ce priveşte dezvoltarea insulinei cu  administrare orală. Se lucrează la o formă de administrare orală, în care să nu mai fie necesară injectarea de insulină, unde sunt utilizate nanotehnologii care permit această administrare şi absorbţia la nivelul mucoasei gastrice. Sunt în dezvoltare şi insuline mult mai spectaculoase, pe care le numim insuline inteligente, care acţioneză  doar în funcţie de valoarea glicemiei şi se apropie mai mult de ceea ce se întâmplă în biologie. Sunt insuline inactive, în care ne administrăm o doză mare de insulină, dar toată această insulină este inactivă. Ea devine activă pe măsură ce valoarea glicemiei creşte.  Putem astfel sa administăm o cantitate mare de insulină fără să declanşăm o hipoglicemie, iar în momentul în care valoarea glicemiei începe să crească, insulina va deveni activă şi va scădea glicemia. În acest mod o persoană cu diabet zaharat tip 1 va avea glicemii normale pe tot parcursul administrării acestei insuline inteligente” a susţinut Prof. Dr. Bogdan Timar în intervenţia sa.

Citeşte şi: Cum se ajunge la insuficienţă pancreatică  

În Europa, 1 din 11 adulţi are diabet zaharat

Cifrele prezentate de International Diabetes Federation la finalul anului 2021 conturează foarte bine pandemia de diabet, instalată la nivel mondial. În Europa, 1 din 11 adulţi are diabet zaharat, asta însemnând circa 61 milioane de persoane cu diabet.

1 din 3 persoane, adică undeva în jur de 36%, dintre persoanele cu diabet nu au fost diagnosticate iar 1 din 7 sarcini este afectată de hiperglicemie şi diabet gestaţional. 1, 2 milioane de copii şi tineri sub 20 de ani au diabet zaharat de tip 1 şi circa 6,7 milioane de decese pot fi atribuite diabetului.  

”Ceea ce trebuie să ne atragă atenţia este procentul persoanelor nediagnosticate: 2,4% din populaţie la nivelul ţării noastre. Este o cifră imensă, care probabil că a crescut din 2013 (momentul realizării studiului PREDATORR) şi până acum. Iar soluţia rămâne doar la prevenţie şi repetarea în mod obsesiv a cauzelor diabetului, factorilor de risc şi posibilităţilor de prevenţie a apariţiei sale” a declarat Conf. Dr. Anca Pantea Stoian în cadrul intervenţiei sale din webinarul Insulina 100.

O noutate pentru diabetologii din România sunt cifrele privind incidenţa diabetului zaharat de tip 2 la copii. ”În ultimii ani incidenţa diabetului de tip 2 la copii este în creştere, iar asta se datorează obezităţii, supraponderii şi unui stil de viaţă defectuos, pe care tinerii noştri îl dezvoltă. Se adaugă o creştere alarmantă a prediabetului, cu două posibile cauze: lipsa unui screening constant şi măsurilor prea puţine de prevenţie şi limitare a bolii” a continuat Conf. Dr. Anca Pantea Stoian.

”La nivel global, dar şi în ţara noastră, diabetul este una dintre cele mai mari cauze de morbididate şi mortalitate, o afecţiune cronică costisitoare, mai ales prin complicaţiile pe care le dezvoltă. De foarte multe ori Programele Naţionale acordă un buget mare pentru programul de diabet, la fel întâmplându-se şi în ţara noastră, unde programul de diabet este pe locul 2 ca finanţare, după cel de oncologie. Este un program naţional, care cuprinde toate inovaţiile disponibile pentru pacientul cu diabet zaharat, de la molecule noi până la dispozitive (pompele cu insulină şi senzori), cu mici probleme prin unele zone, dar, în esenţă, este un program bun, care se asigură pacientului cu diabet zaharat accesul la tratamentul inovator, în mod gratuit” a completat conf. dr. Anca Pantea Stoian în finalul intervenţiei sale.

Citeşte şi: