Scleroza multiplă, boala cu o mie de feţe. Cu ce alte afecţiuni poate fi confundată
Boală progresivă care afectează sistemul nervos central, scleroza multiplă este, de obicei, diagnosticată la adulţii tineri. Deşi nu are tratament care să ducă la vindecare, afecţiunea poate fi ţinută sub control cu tratamentul adecvat. Este bine de ştiut că scleroza multiplă poate avea simptome comune cu alte afecţiuni, printre care boala Lyme.
Şi boala Lyme poate fi confundată cu scleroza multiplă. Foto: Shutterstock
Scleroza multiplă este o afecţiune autoimună, care implică sistemul nervos central. Boala duce la scăderea forţei musculare, la apariţia tulburărilor de cooordonare, de echilibru şi de vedere. Scleroza multiplă implică un proces de demielinizare, adică de inflamare sau de distrugere a tecilor de mielină, înveliş proteic care înconjoară şi protejează fibrele nervoase. Pentru că mielina are rol de transmitere a impulsurilor electrice, distrugerea acesteia duce la apariţia tulburărilor neurologice.
Poate avea simptome comune cu alte probleme de sănătate
Scleroza multiplă are simptome variate, iar uneori se poate confunda cu alte afecţiuni sau carenţe ale organismului. De altfel, este numită şi boala cu o mie de feţe, tocmai pentru că simptomele se manifestă diferit de la caz la caz.
◎ Afecţiunile coloanei. Hernia de disc şi spondiloza cervicală sunt afecţiuni care pot fi însoţite de simptome asemănătoare sclerozei multiple. În cazul herniei de disc pot să apară amorţeli sau furnicături, precum şi slăbiciune musculară sau slăbirea abilităţii de a ridica sau a ţine lucruri.
◎ Boala Lyme. Cunoscută şi ca borelioză, boala Lyme este transmisă de căpuşele infectate. La fel ca scleroza multiplă, poate afecta sistemul nervos. În cazul unei persoane cu borelioză, examenul imagistic RMN al creierului poate fi asemănător cu cel al uneia cu scleroză multiplă. Un diagnostic precis este pus doar după efectuarea unor teste specifice (în boala Lyme este nevoie de un test ELISA, urmat de un test Western-Blot).
◎ Bolile autoimune. Unele afecţiuni autoimune pot cauza simptome neurologice precum cele care apar în scleroza multiplă. Printre aceste boli se numără sindromul Sjögren și lupusul eritematos sistemic. În 15% din cazuri, persoanele cu scleroză multiplă au şi o boală autoimună.
◎ Deficitul de vitamina B12. Această vitamină este esenţială pentru buna funcţionare a creierului. Vitamina B12 este implicată în sinteza moleculelor fiziologice de acizi graşi, necesare pentru membranele neuronale şi a tecilor de mielină. Când există o carenţă de vitamina B12, pot să apară simptome asemănătoare cu cele specifice sclerozei multiple; slăbiciune musculară, dificultăţi de menţinere a echilibrului, probleme de concentrare, tulburări de memorie. În cazul carenţei de vitamina B12, simptomele debutează mai ales cu amorţeală, furnicături, evoluând cu slăbiciune musculară. Este bine de ştiut că deficitul acestei vitamine apare mai ales la persoanele de vârstă mijlocie sau la vârstnici, în timp ce manifestările sclerozei multiple se observă în mare parte la adulţii tineri. Pentru un diagnostic sigur, se recomandă testul pentru depistarea nivelului de vitamina B12.
Vezi şi: Cum ştii dacă ai lipsă de vitamina D?
Cum se diagnostichează
Diagnosticul de scleroză multiplă se pune după efectuarea unor analize amănunţite. Astfel, este nevoie de examene neurologice, de RMN, CT, teste senzoriale şi de puncţie lombară. De asemenea, sunt recomandate şi analize de sânge, pentru a elimina posibilitatea existenţei unei alte boli care are simptome asemănătoare cu scleroza multiplă.
INFO
Sifilisul, boală cu transmitere sexuală, poate avea simptome neurologice ca în scleroza multiplă precum precum tulburările de vorbire sau senzoriale, tremorul şi problemele de mers.
Dr. Dan Mitrea, medic specialist neurolog
Scleroza multiplă este o afecțiune inflamatorie mediată imun (autoimună) a sistemului nervos central. Cauzele sunt parțial elucidate, un studiu recent indicând o legătură între această boală și infecția cu virusul Ebstein-Barr.
Simptomele acestei bolii sunt determinate de afectarea substanţei albe din creier și măduva cervicală sau toracală. Din acest motiv boală în sine poate mima multe alte afecțiuni neurologice. Procesul de diagnosticare este unul minuțios și de multe ori prin excluderea altor afecțiuni cum ar fi bolile cerebro-vasculare, boli inflamatorii ale vaselor de sânge, infecții sau leziuni de tip tumoral.
Există câteva subtipuri de boală, cea mai frecvența fiind scleroză multiplă recurent remitentă.
