Obiceiuri care îmbătrânesc creierul. Ce poţi face pentru a-l proteja

Publicat: 11.04.2026 14:00

Specialiștii subliniază că generațiile actuale pot fi mai expuse decât cele anterioare la riscul de boli neurodegenerative, precum Alzheimer sau Parkinson, din cauza unor factori precum poluarea, alimentația nesănătoasă, sedentarismul, stresul cronic sau perturbarea somnului.

În același timp, progresele medicale și dezvoltarea tehnicilor de imagistică și diagnostic permit identificarea mai timpurie a acestor afecțiuni, contribuind la o mai bună înțelegere a impactului lor asupra populației.

Cercetările recente indică faptul că creierul are o capacitate remarcabilă de adaptare și regenerare. Procese precum neurogeneza (formarea de neuroni noi) și neuroplasticitatea (capacitatea creierului de a se reorganiza și adapta) demonstrează că sănătatea creierului poate fi influențată de comportamentele noastre zilnice. Activitatea fizică, somnul de calitate, alimentația echilibrată, stimularea intelectuală și interacțiunea socială pot contribui la menținerea funcțiilor cognitive și la reducerea riscului de declin cognitiv.

În același timp, numeroși factori pot accelera îmbătrânirea creierului: expunerea la poluanți și metale grele, fumatul, consumul excesiv de alcool, stresul prelungit, utilizarea excesivă a ecranelor sau lipsa somnului. De exemplu, studiile arată că privarea cronică de somn este asociată cu acumularea unor proteine toxice în creier, precum beta-amiloidul și tau, implicate în boala Alzheimer.

„Sănătatea creierului nu depinde doar de factori genetici sau de vârstă. Ea este influențată în mare măsură de modul în care trăim – de la alimentație și mișcare, până la calitatea somnului și gestionarea stresului. Prin informare și prevenție, fiecare dintre noi poate contribui la menținerea sănătății creierului pe termen lung”, subliniază Cristina Vlădău, vicepreședinte Asociația pentru Sănătatea Creierului.

Obiceiuri care îmbătrânesc creierul

· Poluarea (aer, zgomot, metale grele ca plumbul și mercurul) traversează bariera hemato-encefalică, provocând inflamație și stres oxidativ.

· Alimentația proastă (zaharuri rafinate, carne procesată) și expunerea la pesticide sau plastice (BPA, ftalati) cresc riscul de declin cognitiv.

· Fumatul majorează cu 50-60% riscul de demență și de 2-4 ori AVC; alcoolul excesiv – cu 30-50% demența.

· Somnul perturbat (ture de noapte) creste cu 50% riscul Alzheimer; stresul cronic atrofiază hipocampul; ecranele excesive și multitasking-ul reduc atenția și funcțiile executive.