Dr. Doina Dimulescu: „Femeile resimt diferit simptomele infarctului“

Click! Sănătate: Câţi dintre români suferă de boli de inimă?

Doina Dimulescu: România se află în Uniunea Europeană printre ţările cu cea mai mare prevalenţă a bolilor cardiovasculare şi, mai mult decât atât, cu cea mai mare mortalitate prin boală cardiovasculară, cel mai adesea fiind vorba de accident vascular cerebral.

Dacă mortalitatea prin infarct a început să scadă semnificativ, datorită programului de angioplastie primară, în acest caz numărul deceselor reducându-se de la 13% la 8% în rândul pacienţilor spitalizaţi, acelaşi lucru nu se poate spune şi despre decesele cauzate de boli cerebro-vasculare.

C.S. :Care sunt cele mai frecvente afecţiuni cardiovasculare?

D.D.: Cele mai frecvente boli şi, care sunt în acelaşi timp, cele mai responsabile pentru aceste niveluri crescute de mortalitate sunt diferite forme ale bolii aterosclerotice coronariene, cum ar fi sindromul coronarian acut, infarct, ischemie silenţioasă, cardiopatii dilatative ischemice sau insuficienţă cardiacă.

Boala hipertensivă se numără printre cele mai periculoase, deoarece există un mare număr de pacienţi hipertensivi în România şi mulţi dintre ei nu sunt cunoscuţi şi nu primesc tratament. Hipertensiunea este implicată ca factor de risc atât pentru accidentul vascular cerebral, cât şi pentru boala aterosclerotică a coronarelor sau pentru fisura peretelui aortic, care poate fi o condiţie mortală.

C.S.:Care sunt principalele simptome ale unui infarct?

.: Există diferenţe de simptome nu doar între femei şi bărbaţi, ci şi între populaţia mai tânără şi cea vârstnică. La tineri domină durerea toracică retrosternală (în spatele sternului), care este, cel mai adesea, o durere intensă.

Ea debutează gradual şi se intensifică rapid, este de regulă iradiată către baza gâtului, către membrele superioare (umeri, braţe şi antebraţe) şi este însoţită de transpiraţii reci, de o senzaţie de sufocare, de greaţă şi de un sentiment de anxietate.

Această durere este resimţită de regulă mai mult de 20-30 de minute. În cazul persoanelor cu diabet, durerea nu este la fel de intensă şi durează mai puţin şi, din acest motiv, pacienţii nu ajung la spital, ajungând la spital câteva zile mai târziu cu diverse complicaţii ale infarctului miocardic.

Pe măsură ce persoana avansează în vârstă, după 70 de ani, simptomele infarctului sunt mai puţine, dominate de lipsa de aer, de slăbiciune sau de pierderea stării de conştienţă. Populaţia feminină tinde să aibă dureri mai puţin tipice şi acesta este un motiv pentru care, în toată lumea, femeile sunt subdiagnosticate şi tratate cu mai puţină eficacitate.

Mai exact, femeile au dureri amestecate, adică resimt atât dureri coronariene, cât şi toracice, care nu sunt sugestive la prima conversaţie cu pacienta şi care pot duce în eroare medicul, în special la debutul unui infarct.

Din acest motiv, persoanele vârstnice, cele diabetice şi femeile ar trebui supravegheate de medici timp de câteva ore de la debutul durerii, pentru a fi siguri că durerea nu este de cauză coronariană. Există teste biologice, electrocardiografice şi imagistice care ne ajută să conturăm diagnosticul în câteva ore de la debutul durerii, însă pacienţii trebuie să ajungă la spital în cel mai scurt timp.

C.S.: Ce reguli trebuie urmate pentru a ne păstra inima sănătoasă?

.: Există un set de reguli, care fac parte din prevenţia bolii cardiovasculare şi care se referă în special la precauţii culinare. Trebuie evitate alimentele bogate în grăsimi animale, însă, în această categorie, nu intră şi peştele gras, care aduce grăsimi sănătoase, polinesaturate, care sunt esenţiale pentru păstrarea elasticităţii vaselor de sânge.

De asemenea, mai sunt o serie de precauţii legate de o alimentaţie mai puţin sărată, în special în rândul persoanelor hipertensive. Abţinerea de la fumat, scăderea în greutate sau evitarea instalării obezităţii sunt alte moduri în care pot fi prevenite bolile de inimă. Este necesar să ne distribuim echilibrat alimentele şi să evităm consumul unei singure mese pe zi, cum ar fi cea înainte de culcare. Nici grăsimile sau dulciurile în exces nu sunt recomandate şi pe cât posibil, trebuie evitat sedentarismul.

La acestea se adaugă o altă serie de măsuri de prevenţie care au legătură cu tratarea corectă a anumitor boli, cum ar fi boala hipertensivă. Ea este, cum am mai spus, un factor de risc pentru alte probleme de sănătate, iar tratamentul corect al hipertensiunii este o condiţie majoră pentru evitarea altor complicaţii: accidentul vascular, insuficienţa cardiacă sau boala coronariană.

Prevenţia mai cuprinde şi vaccinarea antigripală, deoarece s-a constatat că în timpul epidemiilor de gripă poate să crească numărul de complicaţii cardiace. S-a mai dovedit faptul că existenţa unei stări de depresie sau de anxietate poate creşte riscul de boală cardiovasculară.

C.S.: Ce rol are stresul în declanşarea afecţiunilor cardiace?

.: Stresul are un rol foarte important, mai ales atunci când structura psihică a unei persoane este afectată. Din cauza stresului excesiv se poate instala o stare de anxietate şi, la unele persoane, chiar stări depresive.

Nu toată lumea dezvoltă de la stres tulburări psiho-afective. Probabil că persoanele care care reacţionează la stres prin anxietate au risc crescut de a avea evenimente cardiovasculare. Antrenamentul fizic, mai ales în cazul adultului tânăr, poate reduce stările de stres şi de anxietate şi astfel se micşorează şi riscul apariţiei bolilor de inimă.

C.S.: În cazul tinerilor, care sunt simptomele care pot indica declanşarea unei boli cardiovasculare?

.:Un principal simptom ar fi scăderea toleranţei la efort. Persoanele care obosesc mult mai repede şi încep să aibă lipsă de aer la nivele de efort pe care le tolerau înainte trebuie neapărat să ajungă la medic pentru evaluare. Scăderea toleranţei la efort poate fi dată de o boală a muşchiului inimii, a unei hipertensiuni sau de o boală valvulară ignorată anterior.

Oboseala nejustificată însoţită de lipsă de aer trebuie evaluată. Ritmul neregulat al inimii, hipertensiunea arterială, suflul cardiac, anomalii pe cardiogramă la controalele de rutină, toate acestea ar trebui să ducă orice persoană la medic pentru evaluări suplimentare.

C.S.: Care boli pot agrava afecţiunile cardiace?

.: Există o legătură strânsă între boala cardiovasculară şi alte afecţiuni, un exemplu fiind boala renală. Tot ce facem noi pentru ameliorarea insuficienţei cardiace (tratament diuretic, controlul valorilor tensionale) poate limita tratamentul insuficienţei cardiace prin agravarea bolii renale.

Este ceea ce numim sindromul cardio-renal, pentru că interacţiunea dintre rinichi, cord şi vasele de sânge este extrem de importantă. O altă legătură este cea cu boala cerebro-vasculară, întrucât orice scădere de debit a funcţiei de pompă a inimii poate determina agravarea unor probleme vasculare cerebrale, care anterior nu erau evidente.

Şi aparatul respirator este strict dependent de funcţia cardiacă, orice fel de disfuncţie importantă a inimii duce la congestia vaselor pulmonare, la apariţia lipsei de aer şi a sufocării.

C.S.:Care este cel mai important sfat pe care-l acordaţi pacienţilor dv?

.:Nu recomand lecturile de pe internet, deoarece sfaturile sunt insuficiente şi dăunătoare, multe persoane alegând să ignore indicaţiile medicilor, preferând sfaturile unor persoane neavizate. Informaţiile medicale calificate nu sunt accesibile cu atâta uşurinţă şi pot induce în eroare, deoarece fiecare bolnav are particularităţile lui şi trebuie tratat separat.

CV

Doctor în medicină, specialitatea cardiologie

Vicepreşedinte Societatea Română de Cardiologie

Profesor universitar Clinica de Cardiologie „UMF Carol Davila“, Bucureşti

Şef clinică de cardiologie Spitalul Elias, Bucureşti

Manager general Spitalul Elias, Bucureşti