Ce simptome are toxiinfecţia alimentară. Sfatul medicului
O toxiinfecţie alimentară poate pune viaţa în pericol.
Toxiinfecţiile alimentare sunt cauzate de diferite bacterii, virusuri sau alţi agenţi patogeni prezenţi în alimentele consumate. Printre microbii implicați în apariția toxiinfecțiilor alimentare se numără Salmonella, Campylobacter E.coli, Clostridia şi Shigella.
Sursa infecţiei o reprezintă consumul de alimente alterate precum carnea, peştele, produsele lactate, ouăle, sosurile şi maionezele. De asemenea, toxiinfecţia alimentară poate fi cauzată şi de consumul de fructe şi legume stropite cu substanţe chimice.
Cum se manifestă
Severitatea toxiinfecţiei depinde de perioada de incubaţie a germenului implicat, precum şi de starea de sănătate a persoanei şi de vârsta ei. Boala debutează în maximum 48 de ore de la consumul alimentului contaminat. Cele mai frecvente simptome ale toxiinfecţiei alimentare sunt: durerile abdominale, greaţa, vărsăturile, diareea, febra, frisoanele. În cele mai multe cazuri, simptomele dispar după 2 - 3 zile.
"Din cauza vărsăturilor și a diareii, echilibrul hiroelectolitic este perturbat în această afecţiune, iar principalele măsuri vor ține de rehidratarea organismului, prin consumul de apă (2 litri/zi), adminstrarea de ceaiuri de mentă, mușețel și busuioc, care au proprietăți antiseptice și antialgice, săruri de rehidratratare.
Regimul alimentar trebuie să fie bazat pe supe de rădăcinoase și orez fiert în primele 2 zile, introducerea celorlalte alimente făcându-se treptat. Tratamentul va cuprinde probiotice, care să restabilească echilibrul floreri intestinale, antibiotic recomandat de medic, după antibiogramă, în cazul în care s-a efectuat o coprocultură , antivomitive, dacă vărsăturile sunt foarte dese, şi antitermice, pentru comabterea febrei", explică dr. Cezarina Matei, medic specialist medicină de familie, competenţe în homeopatie, gemoterapie, acupunctură şi ultrasonografie generală.
Ce să faci şi ce să eviţi
Dacă ai simptome specifice toxiinfecţiei alimentare, se recomandă repausul alimentar şi consultul medical. Pentru un diagnostic exact, medicul poate recomanda examene microbiologice, virusologice şi parazitare.
În cazul în care sunt prezente diareea şi vărsăturile, principalul risc este deshidratarea. După ce senzaţia de vomă dispare, persoana trebuie să se hidrateze cu apă plată sau supă strecurată de zarzavat, în cantităţi mici, la intervale scurte.
Evită să iei tratamente din proprie iniţiativă! Unele medicamente (de pildă, Imodium, indicat în diaree) pot să încetinească tranzitul intestinal, ceea ce permite microbilor să îşi multiplice timpul de proliferare în tubul digestiv.
Când trebuie să nu amâni vizita la medic
„Când febra peste 38 °C persistă în ciuda măsurilor antitermice, când vărsăturile sunt foarte dese şi pacientul nu se poate hidrata, când apar semne de deshidratare (urinare rară şi în cantitate mică, senzaţie de gură uscată, ameţeală), când diareea depăşeste 3 zile sau există scaune cu sânge şi tulburări de vedere, se impune consultul medical”, recomandă dr. Cezarina Matei.
Există cazuri severe de toxiiinfecţie aliementară pentru care spitalizarea este esenţială, putând apărea complicaţii renale sau neurologice.
Sfaturi pentru a o preveni
· Înainte de a pregăti mâncarea sau de a găti, spală-te bine pe mâini.
· Curăță bine suprafețele și ustensilele cu care prepari mâncarea și folosește tocătoare separate pentru carne şi legume.
· Evită să cumperi alimente de la vânzătorii ambulanţi.
· Depozitează alimentele la rece cât mai repede posibil după achiziţionare.
· Nu recongela alimentele.
· În cazul în care consumi lapte nepasteurizat, fierbe-l înainte de consum.
· Cumpără ouă care au înscrisă data de expirare.
· Spală bine legumele și fructele.
· Mâncărurile gătite nu trebuie păstrate mai mult de 3 - 4 zile în frigider.
· Curăţă săptămânal frigiderul.
