Riscurile consumului haotic de antibiotice

Toată lumea ştie că antibioticele sunt armele principale de luptă împotriva infecţiilor. Cu toate acestea, ca urmare a faptului că mai multe generaţii la rând au folosit şi folosesc haotic antibioticele, eficienţa acestor medicamente scade, iar riscurile asociate lor cresc. Acestea sunt principalele efecte adverse ale consumului haotic de antibiotice. Ele ne afectează pe toţi şi trebuie luate în calcul înainte de a decide automedicaţia.

Suprainfecţii, imposibil de tratat

Utilizarea excesivă a antibioticelor în situaţii care nu impun un tratament de acest tip a dus la apariţia unor tulpini bacteriene extrem de agresive. Cele mai multe dintre infecţiile intraspitaliceşti sunt provocate de aceste supra-bacterii, extrem de agresive, care tind să devină una din principalele cauze ale mortalităţii. Cea mai mare îngrijorare este aceea că există posibilitatea apariţiei unor noi tulpini de bacterii, care nu vor răspunde la niciun antibiotic existent.

Ciuperci rezistente

Se constată o creştere a agresivităţii infecţiilor fungice. Una dintre cauzele care le favorizează este tocmai consumul iraţional de antibiotice. Este dovedit că acestea pot duce la reapariţia candidozei, de exemplu, ca urmare a afectării microbiomului intestinal. În plus, tratamentul în cazul recidivei este de lungă durată, iar vindecarea, foarte dificilă. Candida auris a devenit, în ultimii ani, o veritabilă provocare, vindecarea fiind extrem de grea, cu riscuri mari de complicaţii pentru pacienţi. 

Alergii

Antibioticele fac parte din clasa de medicamente care pot declanşa alergii severe. Aproximativ una din 15 persoane are o reacţie alergică la antibiotice, în special la penicilină şi cefalosporine. În cazuri mai rare, un antibiotic poate provoca o reacţie severă care poate pune viaţa în pericol, situaţie cunoscută sub numele de anafilaxie. Simptomele iniţiale ale anafilaxiei sunt adesea aceleaşi cu cele ale unei reacţii alergice uşoare.

Întreruperea prematură a tratamentului

Este un alt factor care produce creşterea rezistenţei la antibiotice şi poate să fie o problemă foarte gravă pentru pacient. De regulă, un antibiotic administrat corect reduce simptomatologia afecţiunii pentru care a fost recomandat în una-două zile. Întreruperea tratamentului poate duce la o recădere severă, uneori foarte dificil de tratat, fiind necesare terapii complexe cu antibiotice mult mai puternice. În mod corect, un tratament cu antibiotice prescris de medic durează minim şapte zile, chiar dacă semnele de boală se ameliorează rapid. Totodată, terapia îndelungată cu antibiotice este la fel de dăunătoare.

Antibioticele nu cresc imunitatea

Antibioticele nu te fac mai rezistent în faţa unor viitoare infecţii. Ideea unor tratamente cu antibiotic pentru a creşte imunitatea este un mit periculos. Antibioticele au rol preventiv doar în cazul intervenţiilor chirurgicale sau în condiţii de risc pentru unii pacienţi (cei care suferă de afecţiuni oncologice, cei care iau medicaţie imunosupresoare). 

Automedicaţia cu antibiotice

Fiecare clasă de antibiotice are o anumită „rază de acţiune”, astfel că administrarea aceluiaşi antibiotic pentru infecţii diferite poate să fie ineficientă şi, mai ales, foarte periculoasă. Diagnosticarea corectă a boli este pasul obligatoriu, urmat de stabilirea unei medicaţii adecvate, eventual a unui antibiotic. De aceea, a păstra pentru „data viitoare” cutia cu antibiotice este o mare şi gravă greşeală.

Virusurile sunt imune la antibiotice

Răceala sau gripa nu se tratează cu antibiotice. Virusurile, indiferent care, sunt imune la antibiotice. Singurele microorganisme care sunt sensibile la antibiotice sunt bacteriile. Doar 10% din infecţiile virale dezvoltă complicaţii bacteriene care trebuie tratate cu antibiotic. Restul de 90% din afecţiunile virale se tratează simptomatic şi trec fără complicaţii. Cea mai bună prevenţie pentru bolile de natură virală este vaccinarea preventivă, acolo unde acest lucru este posibil.

Durerea în gât are cauze virale

Statistic, cea mai mare cantitate de antibiotice este administrată în copilărie, de cele mai multe ori fără să fie nevoie. Doar în 15% din cazurile de durere în gât, de exemplu, este cu adevărat nevoie de antibiotic. În realitate, unul din doi copii primeşte antibiotic pentru dureri în gât din cauze virale. În cazul acestora, răspunsul la antibiotic, atunci când administrarea acestuia va fi cu adevărat necesară, va fi mai lentă.

Antibioticele scad imunitatea

Cel mai complex sistem imunitar al omului se află la nivelul tubului digestiv. Bacteriile benefice din intestin asigură inclusiv protecţie împotriva infecţiilor respiratorii. Antibioticele ucid bacteriile intestinale, ceea ce are ca efect reducerea imunităţii pentru intervale mai lungi sau mai scurte de timp.

Din momentul în care Alexander Fleming a descoperit, în 1928, penicilina şi până azi, antibioticele au salvat de la moarte milioane şi milioane de oameni. Din păcate, din cauza utilizării incorecte riscăm să ajungem, din nou, în situaţia de dinainte de 1928, când infecţiile bacteriene erau deseori fatale.

Sursă foto: Pixabay.com