Mituri despre spirt: când şi cum trebuie să-l foloseşti

Mituri despre spirt: nu aplica spirt pe rana deschisă

Deşi spirtul este o soluţie dezinfectantă, nu poate fi utilizat pentru tratarea rănilor deschise, deoarece provoacă usturime, stimulează sângerarea şi poate afecta ţesutul pielii. În cabinetele medicale, alcoolul medicinal se foloseşte doar pentru a dezinfecta local pielea înaintea unui vaccin.

Totuşi, pentru dezinfectarea rănilor există soluţii precum betadina, o substanţă de mare ajutor in dezinfectarea plagilor aseptice si in tratamentul infectiilor cutanate bacteriene si fungice, rivanolul - o substanta antibacteriana care actioneaza la suprafata tegumentelor si a plagilor deschise, dar şi banala apă oxigenată, care elimină toate bacteriile de pe rănile deschise şi opreşte sângerările.

În schimb, este recomandat pentru dezinfectarea mâinilor, mai ales în cazul unei epidemii de infecţii bacteriene şi virale (de exemplu, gripa). De asemenea, se poate folosi şi pentru dezinfectarea diverselor suprafeţe utilizate frecvent (mouse, tastatură etc).

Mituri despre spirt: contraindicat în arsuri

Folosirea spirtului medicinal este complet înterzisă în tratarea arsurilor, întrucât poate arde în adâncime suprafaţa afectată. Deşi iniţial oferă o senzaţie de răcoare, aplicarea compreselor cu spirt este contraindicată în arsuri.

Mituri despre spirt: tratează acneea

Spirtul este acţionează ca un dezinfectant, însă NU vindecă acneea. În plus, usucă şi irită pielea care ulterior se descuamează.

Mituri despre spirt: frecţie împotriva răcelii

Frecţia cu spirt este unul dintre cele mai cunoscute leacuri băbeşti de tratare a răcelii. Majoritatea părinţilor apelează la frecţionarea pieptului şi spatelui copiilor cu alcool sanitar. Într-adevăr, acesta ajută la decongestionarea nazală, însă este un remediu periculos pentru bebeluşi, deoarece inhalarea vaporilor emanaţi de spirt poate provoca arsuri ale ochilor.